9 definitzii pentru balansor

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BALANSÓR balansoare s. n. Balansier (1). Balansa + suf. or.

BALANSÓR balansoare s. n. Balansier (1). Balansa + suf. or.

balansór1 s.n. (tehn.) Balansier. • pl. oare. /balansa + or.

BALANSÓR balansoare s. n. Balansier (1).

BALANSÓR balansoare s. n. Balansier (1). Din balans + suf. or.

BALANSÓR s.n. Balansier. [< balansa + or].

BALANSÓR s. n. balansier (1). (< balansa + or)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

balansór (dispozitiv) s. n. pl. balansoáre

balansór (piesa la un mecanism) s. n. pl. balansoáre

Intrare: balansor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balansor
  • balansorul
  • balansoru‑
plural
  • balansoare
  • balansoarele
genitiv-dativ singular
  • balansor
  • balansorului
plural
  • balansoare
  • balansoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

balansor, balansoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Balansa + sufix or. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.