10 definiții pentru băltac

Dicționare explicative

BĂLTÁC, băltace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Baltă + suf. -ac.

BĂLTÁC, băltace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Baltă + suf. -ac.

băltác1 sn [At: COSTINESCU / Pl: ~ace / E: baltă + -ac] (Reg) Băltoacă (1).

băltác2 sn vz baltag

băltác s.n. (reg.) Băltoacă. • pl. -ce. /baltă + -ac.

BĂLTÁC, băltace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Din baltă + suf. -ac.

băltac n. baltă mică: un băltac de sânge ISP.

Dicționare morfologice

băltác (băltoacă) (reg.) s. n., pl. băltáce

băltác s. n., pl. băltáce

Other relational dictionaries

BĂLTÁC s. v. băltoacă, mlaștină, mocirlă, smârc.

băltac s. v. BĂLTOACĂ. MLAȘTINĂ. MOCIRLĂ. SMÎRC.

Intrare: băltac
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băltac
  • băltacul
  • băltacu‑
plural
  • băltace
  • băltacele
genitiv-dativ singular
  • băltac
  • băltacului
plural
  • băltace
  • băltacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băltac, băltacesubstantiv neutru

etimologie:
  • Baltă + sufix -ac. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.