13 definitzii pentru avanta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

AVANTÁ avant vb. I. 1. Refl. shi tranz. A (se) repezi plin de insufletzire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. Ashi deschide drum cu indrazneala. 2. Tranz. (Rar) A impinge cu energie inainte pe cineva sau ceva; a imprima o mishcare violenta. ♦ A insufla avant. A3 + vant.

avanta [At: ALECSANDRI P. III 99 / Pzi: avant / E: a3 + vant] 1 vtf (Irg) A invarti un obiect repede prin aer spre al putea arunca mai departe sau a putea lovi mai puternic. 2 vt (Inv) A impinge ceva sau pe cineva inainte repede shi cu putere Cf a imbranci. 3 vt (Inv; fig) A face pe cineva sa se repeada spre ceva. 4 vt (Inv; fig) A trezi cuiva elanul de a porni spre ceva sau de a incepe ceva. 5 vt (Ivr) A insufletzi pe cineva. 6 vr A se repezi brusc spre... Si: (Trs) azvanta2 (1). 7 vr A face o mishcare rapida spre a atinge un anumit scop Si: (Trs) azvanta2 (2). 8 vr A se repezi asupra cuiva Si: (Trs) azvanta2 (3). 9 vr Ashi lua zborul Si: (Trs) azvanta2. 10 vr A se mishca foarte repede Si: (Trs) azvanta2 (5). 11 vr (Fam) A cuteza prea mult Si: (Trs) azvanta2 (6). 12 vr (Fig) Ashi deschide drum cu indrazneala Si: (Trs) azvanta2 (7). 13 vr (Fig) A fi indraznetz. 14 vr (Fig) A fi entuziast. 15 vr (Fig) A se dezvolta rapid. 16 vr (Fig) A progresa foarte mult. 17 vr (Fig) A creshte foarte repede.

AVANTÁ avant vb. I. 1. Refl. shi tranz. A (se) repezi plin de insufletzire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. Ashi deschide drum cu indrazneala. 2. Tranz. (Rar) A impinge cu energie inainte pe cineva sau ceva; a imprima o mishcare violenta. ♦ A insufla avant. A3 + vant.

AVANTÁ avant vb. I. 1. Refl. shi tranz. A (se) repezi plin de insufletzire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. Ashi deschide drum cu indrazneala. 2. Tranz. A impinge cu energie inainte pe cineva sau ceva; a imprima o mishcare violenta. Cateva voiniceshti lovituri de lopata avantara micul vas departe de coasta (ODOBESCU). ♦ (Rar) A insufla avant. Din a3 + vant.

A AVANTÁ avant tranz. 1) A face sa se avante. 2) A impinge cu energie inainte (pe cineva sau ceva). /a + vant

A SE AVANTÁ ma avant intranz. 1) A se repezi inainte (spre cineva sau ceva) cu avant. 2) Ashi lua avant; a se angaja cu indrazneala intro actziune; a se lansa. ~ in lucru. /a + vant

avantà v. 1. a da avant a impinge cu putere: se duce s’avante armata cea craiasca AL.; 2. a asvarli iute shi departe; 3. ashi lua sborul a se repezi: cu o mica ceata de voinici s’avanta BOL.

AVINTÁ avínt vb. I. 1. Refl. A se repezi plin de insufletzire (spre cineva sau ceva) ashi lua avint. Va pe marea larga Vis de flacari vasul cum savinta Peste valuri negre sa le sparga Pentru mult visata pace sfinta. BENIUC V. 42. SHi azi el se avinta pe calul sau arab. EMINESCU O. I 97. Cerbul in fuga sa minunata se avinta k in zbor dasupra rovinilor. ODOBESCU S. III 136. ◊ Fig. O! Viatza! Sufletul ce se avinta Cinta. MACEDONSKI O. I 158. Iar sufletumi in zborui Savinta fericit. ALECSANDRI P. III 99. ◊ Tranz. fact. Cu ce scop oare cu ce hotarire ishi parasise el pustia casa parinteasca...? Insushi el nu putea shti; dar o rasaritura a inimii il avintase spre locul unde ochii sai puteau sa zareasca pe zina inflacaratelor sale visari. ODOBESCU S. I 120. ♦ Ashi deschide drum cu indrazneala biruind piedici. Masa la trimis in sat. Vezi deaceeai incruntat SHi savinta shi se crede Cai barbat. COSHBUC P. I 224. ◊ Fig. Nu potzi opri pamintul sa roteasca Nici soarele din marshul lui fierbinte Nici fluierul sa cinte nici frunza sa foshneasca Nici lumea sa seavinte dea pururi inainte! DESHLIU G. 56. 2. Tranz. A impinge (pe cineva sau ceva) cu energie inainte. Radu... salta iuten luntre; apoi imbrincind tare tzarmul cu visla citeva voiniceshti lovituri de lopata avintara micul vas departe de coasta. ODOBESCU S. I 141. ◊ A imprima (cuiva sau unui lucru) o mishcare violenta. SHia avintn.t pushca in spate sha pornit shuierind printre dintzi. AGIRBICEANU S. P. 15. SHi scoateo maciuca groasa... SHiavintindo intro parte Trage la ciocoi pe spate. MARIAN S. 174. ◊ A insufla avint a insufletzi. SHi Herbor Lukasiewitz viteaz cu parul sur Se duce sa avinte armata cea craiasca SHi cu rominii aprigi in piept sa se loveasca. ALECSANDRI P. III 223.

2) avint shi éz a á v. tr. (d. vint orĭ lat. adventare deosebit de adventare a sosi. V. zvint). Raped arunc: a avinta barca pe valurĭ. V. refl. Ma raped ma arunc: a te avinta la lupta in lupta.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

avantá (a ~) vb. ind. prez. 3 avanta

avantá vb. ind. prez. 1 sg. avant 3 sg. shi pl. avanta

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

AVANTÁ vb. 1. v. sari. 2. a se lansa. (Se ~ intro actziune.)

AVINTA vb. 1. a se arunca a se azvirli a se precipita a se repezi a sari a se zvirli (pop.) a se chiti (Transilv.) a se aiepta. (Se ~ pe cal.) 2. a se lansa. (Se ~ intro actziune.)

Intrare: avanta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avanta
  • avantare
  • avantat
  • avantatu‑
  • avantand
  • avantandu‑
singular plural
  • avanta
  • avantatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • avant
(sa)
  • avant
  • avantam
  • avantai
  • avantasem
a II-a (tu)
  • avantzi
(sa)
  • avantzi
  • avantai
  • avantashi
  • avantaseshi
a III-a (el, ea)
  • avanta
(sa)
  • avante
  • avanta
  • avanta
  • avantase
plural I (noi)
  • avantam
(sa)
  • avantam
  • avantam
  • avantaram
  • avantaseram
  • avantasem
a II-a (voi)
  • avantatzi
(sa)
  • avantatzi
  • avantatzi
  • avantaratzi
  • avantaseratzi
  • avantasetzi
a III-a (ei, ele)
  • avanta
(sa)
  • avante
  • avantau
  • avantara
  • avantasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

avanta, avantverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) repezi plin de insufletzire (spre cineva sau ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: repezi
    • format_quote Vad pe marea larga Vis de flacari vasul cum savinta Peste valuri negre sa le sparga Pentru mult visata pace sfinta. BENIUC V. 42. DLRLC
    • format_quote SHi azi el se avinta pe calul sau arab. EMINESCU O. I 97. DLRLC
    • format_quote Cerbul in fuga sa minunata se avinta k in zbor dasupra rovinilor. ODOBESCU S. III 136. DLRLC
    • format_quote figurat O! Viatza! Sufletul ce se avinta Cinta. MACEDONSKI O. I 158. DLRLC
    • format_quote figurat Iar sufletumi in zborui Savinta fericit. ALECSANDRI P. III 99. DLRLC
    • format_quote tranzitiv factitiv Cu ce scop oare cu ce hotarire ishi parasise el pustia casa parinteasca...? Insushi el nu putea shti; dar o rasaritura a inimii il avintase spre locul unde ochii sai puteau sa zareasca pe zina inflacaratelor sale visari. ODOBESCU S. I 120. DLRLC
    • 1.1. reflexiv Ashi deschide drum cu indrazneala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Masa la trimis in sat. Vezi deaceeai incruntat SHi savinta shi se crede Cai barbat. COSHBUC P. I 224. DLRLC
      • format_quote figurat Nu potzi opri pamintul sa roteasca Nici soarele din marshul lui fierbinte Nici fluierul sa cinte nici frunza sa foshneasca Nici lumea sa seavinte dea pururi inainte! DESHLIU G. 56. DLRLC
  • 2. tranzitiv rar A impinge cu energie inainte pe cineva sau ceva; a imprima o mishcare violenta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: impinge
    • format_quote Radu... salta iuten luntre; apoi imbrincind tare tzarmul cu visla citeva voiniceshti lovituri de lopata avintara micul vas departe de coasta. ODOBESCU S. I 141. DLRLC
    • format_quote SHia avintat pushca in spate sha pornit shuierind printre dintzi. AGIRBICEANU S. P. 15. DLRLC
    • format_quote SHi scoateo maciuca groasa... SHiavintindo intro parte Trage la ciocoi pe spate. MARIAN S. 174. DLRLC
    • 2.1. A insufla avant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: insufletzi
      • format_quote SHi Herbor Lukasiewitz viteaz cu parul sur Se duce sa avinte armata cea craiasca SHi cu rominii aprigi in piept sa se loveasca. ALECSANDRI P. III 223. DLRLC
etimologie:
  • A + vant DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.