opțiuni
  • info

13 definiții pentru auster

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUSTÉR, -Ă, austeri, -e, adj. Sobru, cumpătat, sever. Om auster. Viață austeră. ♦ Lipsit de ornamente, de podoabe. Arhitectură austeră. [Pr.: a-us-] – Din fr. austère, lat. austerus.

AUSTÉR, -Ă, austeri, -e, adj. Sobru, cumpătat, sever. Om auster. Viață austeră. ♦ Lipsit de ornamente, de podoabe. Arhitectură austeră. [Pr.: a-us-] – Din fr. austère, lat. austerus.

auster, ~ă av, a [At: DA / P: a-us~ / Pl: ~i, ~e / E: fr austère, lat austerus] 1-2 (D. oameni) (În mod) sever. 3-4 (D. oameni) (În mod) cumpătat. 5-6 (În mod) sobru. 7-8 (în mod) lipsit de ornamente.

AUSTÉR, -Ă, austeri, -e, adj. (Despre oameni, despre viața și manifestările lor) Sobru, sever, aspru, rigid. Viață austeră. ◊ Fig. Holul era auster, umbros, cu lumină cernută prin vitralii. C. PETRESCU, A. 356. – Pronunțat: a-us-.

AUSTÉR, -Ă, austeri, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Sobru, aspru, sever. [Pr.: a-us-] – Fr. austère (lat. lit. austerus).

AUSTÉR, -Ă adj. Sobru, aspru, sever, grav. ♦ Lipsit de ornamente, de podoabe. [Pron. a-us-. / cf. fr. austère, it. austero, lat. austerus].

AUSTÉR, -Ă adj. 1. (despre oameni, atitudini) sobru, aspru, sever; cumpătat. 2. lipsit de podoabe (inutile). (< fr. austere, lat. austerus)

AUSTÉR ~ă (~i, ~e) 1) (despre oameni și despre manifestările lor) Care vădește cumpătare; cu simțul măsurii; sobru. 2) Care nu admite nici o abatere de la normele sau regulile stabilite; sever. 3) fig. (despre lucruri) Care conține strictul necesar de ornamente; lipsit de ornamente inutile; sever; sobru. Rochie ~ă. Stil ~. [Sil. a-us-] /<fr. austere, lat. austerus

auster a. riguros, grav și sever: disciplină austeră.

*austér, -ă adj. (lat. austérus, d. vgr. austerós, uscat, țeapăn). Riguros, sever: disciplină austeră, caracter auster. Adv. În mod auster.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

austér (a-us-) adj. m., pl. austéri; f. austéră, pl. austére

austér adj. m. (sil. a-us-), pl. austéri; f. sg. austéră, pl. austére

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AUSTÉR adj. 1. aspru, sever, sobru, spartan. (Duce o viață ~.) 2. v. sobru.

AUSTER adj. 1. aspru, sever, sobru, spartan. (Duce o viață ~.) 2. grav, sever, sobru, (rar) aspru. (O frumusețe ~; linii ~.)

Intrare: auster
auster adjectiv
  • silabație: a-us-ter info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auster
  • austerul
  • austeru‑
  • austeră
  • austera
plural
  • austeri
  • austerii
  • austere
  • austerele
genitiv-dativ singular
  • auster
  • austerului
  • austere
  • austerei
plural
  • austeri
  • austerilor
  • austere
  • austerelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

auster, austerăadjectiv

  • 1. Aspru, cumpătat, grav, rigid, sever, sobru, spartan. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: aspru cumpătat grav rigid sever sobru spartan
    • format_quote Om auster. Viață austeră. DEX '09 DLRLC
    • format_quote figurat Holul era auster, umbros, cu lumină cernută prin vitralii. C. PETRESCU, A. 356. DLRLC
    • 1.1. Lipsit de ornamente, de podoabe. DEX '09 DEX '98 DN
      • format_quote Arhitectură austeră. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.