ATROFÍE s. f. Degenerare morfologica shi functzionala a unui tzesut sau a unui organ. Din fr. atrophie lat. atrophia.

atrofie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr atrophie] (Med) Degenerare a unei partzi a corpului sau a unui organ care nemaifunctzionand nu mai este hranit de circulatzia sangelui Si: degenerare (inv) consumptziune.

ATROFÍE atrofii s. f. Degenerare morfologica shi functzionala a unui tzesut sau a unui organ. Din fr. atrophie lat. atrophia.

ATROFÍE atrofii s. f. Micshorare a volumului unei celule sau al unui organ din cauza inactivitatzii sau in urma unor tulburari de nutritzie; inchircire. Atrofia mushchilor.

ATROFÍE atrofii s. f. Micshorare a volumului unei celule sau unui organ din cauza inactivitatzii sau in urma unor tulburari de nutritzie. Fr. atrophie (lat. lit. atrophia).

ATROFÍE s.f. Micshorare a volumului shi a puterii unei celule a unui tzesut a unui organ etc. cauzata de inactivitate sau de tulburari de nutritzie. [Gen. iei. / < fr. atrophie cf. lat. atrophia < gr. a fara trophe hrana].

ATROFÍE¹ s. f. reducere a volumului shi puterii unui tzesut sau organ cauzata de inactivitate sau de tulburari de nutritzie. (< fr. atrophie lat. gr. atrophia)

ATROFÍE f. Degenerare morfologica shi functzionala a unui tzesut sau organ cauzata de tulburari de nutritzie sau de inactivitate. ~a nervului optic. /<lat. atrophia fr. atrophie

atrofie f. slabirea sau lancezirea unei partzi a corpului.

*atrofíe f. (vgr. atrophia d. a fara shi trophé nutriment). Med. Mare slabire a unuĭ organ nehranit saŭ neintrebuintzat mult timp.

atrofíe (atro) s. f. art. atrofía g.d. atrofíi art. atrofíei

atrofíe s. f. (sil. tro) → trofie

ATROFÍE s. (MED.) atrofiere degenerare degeneratzie degenerescentza. (~ unui tzesut.)

ATROFIE s. (MED.) atrofiere degenerare degeneratzie degenerescentza. (~ unui tzesut.)