9 definiții pentru atipic
Explicative DEX
ATÍPIC, -Ă, atipici, -ce, adj. Care se abate de la caracteristicile obișnuite, de la tipul comun. – Din fr. atypique.
ATÍPIC, -Ă, atipici, -ce, adj. Care se abate de la caracteristicile obișnuite, de la tipul comun. – Din fr. atypique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
atípic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr atypique] 1 Care nu are particularitățile tipului. 2 Deosebit de tipul comun.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ATÍPIC, -Ă adj. Care nu prezintă caracterele tipului obișnuit. [< fr. atypique, cf. gr. a – fără, typos – model].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ATÍPIC, -Ă adj. care nu prezintă caracterele tipului. (< fr. atypique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ATÍPIC ~că (~ci, ~ce) Care nu este tipic. /<fr. atypique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
atípic adj. m., pl. atípici; f. atípică, pl. atípice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
atípic adj. → tipic
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
Atipic ≠ tipic
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
ATÍPIC, -Ă adj. (cf. fr. atypique, cf. gr. a – fără, typos – model): în sintagma dialect atipic (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
atipic, atipicăadjectiv
- 1. Care se abate de la caracteristicile obișnuite, de la tipul comun. DEX '09 DEX '98 DNantonime: tipic
etimologie:
- atypique DEX '09 DEX '98 DN