ASPÉCT aspecte s. n. 1. Fel de a se prezenta al unei fiintze sau al unui lucru; infatzishare. ◊ Loc. prep. Sub aspectul... = din punctul de vedere al... sub raportul... 2. Categorie gramaticala caracteristica anumitor limbi care arata stadiul de realizare a actziunii exprimate de verb. Din fr. aspect lat. aspectus.

aspéct sn [At: ALECSANDRI P. IV 103 / Pl: ~e shi (ivr) ~uri / E: lat aspectus fr aspect] 1 Fel de a se prezenta al unei fiintze sau al unui lucru Si: infatzishare aer (inv) aratare. 2 (Ilpp) Sub ~ul... Din punctul de vedere al... 3 (Ial) In raport cu... 4 Categorie gramaticala caracteristica anumitor limbi care arata stadiul de realizare a actziunii exprimate de verb. 5 (Ast) Diferitele pozitzii opuse ale Soarelui planetelor shi satelitzilor asha cum apar de pe pamant.

ASPÉCT aspecte s. n. 1. Fel de a se prezenta al unei fiintze sau al unui lucru; infatzishare. ◊ Loc. prep. Sub aspectul... = din punctul de vedere... sub raportul... 2. Categorie gramaticala caracteristica anumitor limbi care arata stadiul de realizare a actziunii exprimate de verb. Din fr. aspect lat. aspectus.

ASPÉCT aspecte s. n. 1. Fel de a se prezenta de a se infatzisha al unei fiintze sau al unui lucru; infatzishare. Masa a fost intinsa cu aspect de sarbatoare. SAHIA N. 59. [M. Sadoveanu] shtie sa dea prin cuvinte cit pot da cuvintele aspectul pictural al lucrurilor. IBRAILEANU S. 20. Dunarea linishtita larga are aspectul unui lac frumos poleit de razele soarelui. VLAHUTZA O. A. II 116. SHiroaiele ploaiei... detera capului sau aspectul unui berbece plouat. EMINESCU N. 34. ◊ Expr. Sub aspectul... = din punctul de vedere sub raportul... 2. Categorie gramaticala caracteristica unor anumite limbi (rusa engleza etc.) shi care arata durata sau gradul de realizare a actziunii unui verb (inceperea actziunii terminarea actziunii etc.). in limba rusa din punctul de vedere al aspectului verbele se impart in perfective shi imperfective. Pl. shi: (1 invechit) aspecturi (ALECSANDRI P. III 103).

ASPÉCT aspecte s. n. 1. Fel de a se prezenta al unei fiintze sau al unui lucru; infatzishare. ◊ Expr. Sub aspectul... = din punctul de vedere... sub raportul... 2. Categorie gramaticala caracteristica anumitor limbi care arata durata sau stadiul de realizare a actziunii unui verb. Fr. aspect (lat. lit. aspectus).

ASPÉCT s.n. 1. Infatzishare forma exterioara sub care ni se infatzisheaza ceva. 2. Categorie gramaticala a unor limbi cu ajutorul careia se arata durata sau gradul de realizare a actziunii verbului. [< fr. aspect cf. lat. aspectus < aspicere a privi].

ASPÉCT s. n. 1. infatzishare a unei fiintze a unui lucru. 2. categorie gramaticala caracteristica unor limbi care arata gradul de realizare a actziunii exprimate de verb. (< fr. aspect lat. aspectus)

ASPÉCT ~e n. 1) Fel in care se prezinta cineva sau ceva; infatzishare. ◊ Sub ~ul din punctul de vedere...; sub raportul... Sub toate ~ele din toate punctele de vedere. 2) gram. Categorie gramaticala caracteristica anumitor limbi care arata durata de realizare a actziunii exprimate de un verb. /<fr. aspect lat. aspectus

aspect m. 1. forma exterioara infatzishare; 2. fetze diferite sub cari se prezinta un lucru o afacere.

*aspéct n. pl. e (lat. aspectus. V. pro re shi suspect spectru). Fatza infatzishare. Fig. Modu de a se prezenta: aceasta intreprindere se prezenta supt un aspect politic.

aspéct s. n. pl. aspécte

aspéct s. n. pl. aspécte

ASPÉCT s. 1. fason infatzishare. (Case cu ~ turcesc.) 2. v. configuratzie. 3. v. vedere. 4. v. fizionomie. 5. chip imagine ipostaza infatzishare turnura. (Sub ce ~ se prezinta lucrurile?) 6. infatzishare privelishte (inv.) priveala privire. (Un ~ demn de mila.) 7. infatzishare latura. (~ul vesel al lucrurilor.) 8. v. infatzishare.

ASPECT s. 1. fason infatzishare. (Case cu ~ turcesc.) 2. configuratzie conformatzie fizionomie forma infatzishare profil structura (rar) faptura. (~ terenului al vaii.) 3. chip faptura infatzishare vedere. (Frumos la ~.) 4. aer chip expresie fatza figura fizionomie infatzishare mina obraz (inv. shi pop.) boi (reg.) sabash (inv.) schima vedere (fam.) mutra. (Are un ~ multzumit.) 5. chip imagine ipostaza infatzishare turnura. (Sub ce ~ se prezinta lucrurile?) 6. infatzishare privelishte (inv.) priveala privire. (Un ~ demn de mila.) 7. infatzishare latura (~ vesel al lucrurilor.)

ASPÉCT s. n. (< fr. aspect cf. lat. aspectus < aspicere „a privi”): categorie gramaticala caracteristica limbilor slave cu ajutorul careia se arata durata sau gradul de realizare a actziunii unui verb (inceputul continuarea shi sfarshitul actziunii). Termen folosit in sintagma auxiliar de aspect (v. auxiliar). ◊ ~ duratív (imperfectív): a. care presupune o actziune in curs de desfashurare. Astfel a. exprimat de verbul rusesc citat’ („a citi” in general) este un a. imperfectiv (durativ) luat in raport cu a. exprimat de verbul rusesc procitat’ („a citi” de la inceput shi pana la sfarshit) care e un aspect perfectiv (momentan). ◊ ~ momentán (perfectív): a. care presupune o actziune incheiata. Astfel a. exprimat de verbul rusesc rasskazat’ („a povesti” de la inceput shi pana la sfarshit) este un a. perfectiv (momentan) luat in raport cu a. exprimat de verbul rusesc rasskazavat’ („a povesti” in general) care e un a. imperfectiv (durativ). Limba romana nu cunoashte o categorie gramaticala propriuzisa a a. Ea dispune in schimb de mijloace lexicale de exprimare a gradului de realizare a actziunii verbului (inceputul continuarea sau sfarshitul acesteia): a incepe a continua a sfarshi a termina etc. Fara a apela la afixe specializate limba romana poate sugera prin contzinutul lexical al unor verbe sau al unor forme temporale fie o actziune durativa (k in cazul lui a dormi sau al imperfectului) fie o actziune momentana (k in cazul lui a se deshtepta sau al perfectului).