ASCENDÉNT A ascendentzi te adj. s. m. shi f. s. n. 1. Adj. Care urca; suitor. ◊ Linie ascendenta = linie genealogica ce suie de la fiu la parintzi de la nepotzi la bunici etc. ♦ Fig. Care se dezvolta progresiv (de la inferior la superior de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. S. m. shi f. Ruda in linie directa care face parte dintro generatzie anterioara. 3. S. n. (Cu determinari introduse prin prep. „asupra”) Autoritate morala. 4. S. n. (Astron.) Inaltzare a unui astru deasupra orizontului. 5. S. n. (Astrol.) Parte a cerului aflata deasupra orizontului in momentul nashterii cuiva; semn zodiacal aflat deasupra orizontului estic la nashtere. Din lat. ascendens ntis fr. ascendant.

ascendent ~a [At: HAMANGIU C. C. 159 / V: (inv) ~e / Pl: ~ntzi ~e / E: lat ascendens entem] 1 a (Ioc descendent) Care urca Si: suitor. 2 a (Mat; is) Progresie ~a Progresie ai carei termeni cresc. 3 a (Is) Armonie ~a Armonie care ia nashtere dintro suita ce urca. 4 a (Is) Gama ~a Gama care urca de la tonuri grave la tonuri ascutzite. 5 a (Ast; is) Mod ~ Punct in care planeta traverseaza de la Sud la Nord ecliptica. 6 a (Is) Linie ~a Linie genealogica care urca de la fiu la parintzi de la nepotzi la bunici etc. Si: ascendentza. 7 a (Pan) Care se dezvolta progresiv de la inferior la superior de la simplu la complex. 8 sm Ruda in linie ascendenta (6). 9 sn Autoritate morala Si: (nob) ascendentza (4).

ASCENDÉNT A ascendentzi te adj. subst. 1. adj. Care urca suitor. ◊ Linie ascendenta = linie genealogica ce suie de la fiu la parintzi de la nepotzi la bunici etc. ♦ (Fig.) Care se dezvolta progresiv (de la inferior la superior de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. S. m. s. f. Ruda in linie directa care face parte dintro generatzie anterioara. 3. S. n. (Cu determinari introduse prin prep. „asupra”) Autoritate morala. Din lat. ascendens ntis fr. ascendant.

ASCENDÉNT² A ascendentzi te adj. (in opozitzie cu descendent) 1. Care urca suitor. Linia graficului de productzie in industria miniera din tzara noastra este ascendenta. ◊ Progresie ascendenta = progresie ai carei termeni merg crescind. Gama ascendenta = gama care urca de la tonuri grave la tonuri inalte. 2. Fig. (Despre abstracte) Care se dezvolta progresiv; cu caracter progresiv. In plin contrast cu capitalismul in putrefactzie e sistemul socialist ascendent shi infloritor. SCINTEIA 1953 nr. 2608. 3. (In expr.) Ruda ascendenta = ruda in linie directa suitoare (parintzi bunici strabunici etc.). Linie ascendenta = linie genealogica suitoare de la fiu la parintzi la bunici strabunici etc.

ASCENDÉNT² A ascendentzi te adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care urca; suitor. ◊ Gama ascendenta = gama care urca de la tonuri grave la tonuri inalte. Linie ascendenta = linie genealogica care suie de la fiu la parintzi de la nepotzi la bunici etc. ♦ Fig. Care se dezvolta progresiv (de la inferior la superior de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. S. m. shi f. Ruda in linie directa care face parte dintro generatzie anterioara; (la pl. m.) stramoshi. Lat. lit. ascendens ntis (fr. ascendant).

ASCENDÉNT A adj. 1. Urcator suitor. 2. (Fig.) In dezvoltare progresiva. // s.m. shi f. Ruda in linie directa care face parte dintro generatzie anterioara. // s.n. Autoritate morala influenta (asupra cuiva). [< fr. ascendant it. ascendente < lat. ascendens].

ASCENDÉNT A I. adj. 1. urcator suitor; ascensiv. ◊ (despre un astru) care se inaltza deasupra liniei orizontului. 2. (fig.) in dezvoltare progresiva. II. s. m. f. ruda in linie directa care face parte dintro generatzie anterioara. III. s. n. 1. inaltzare a unui astru deasupra orizontului. 2. (astrol.) parte a cerului deasupra orizontului in momentul nashterii cuiva; semn zodiacal ridicat deasupra orizontului estic la nashtere. 3. autoritate morala influentza (asupra cuiva). (< fr. ascendant lat. ascendens)

ASCENDÉNT¹ ~ta (~tzi ~te) 1) Care urca; suitor. 2) fig. Care se dezvolta; care progreseaza; in dezvoltare; progresiv. ◊ Linie ~ta linie genealogica ce urca de la copii la parintzi la bunici etc. /<lat. ascendens ~ntis fr. ascendant

ascendent a. care merge urcanduse: mishcare ascendenta. ║ n. fig autoritate morala influentza. ║ m. pl. parintzii din care ne tragem (tata mosh).

*ascendént a adj. (lat. ascéndens éntis). Suitor: mishcare ascendenta. S. m. Stramosh. S. n. pl. e Astr. Mishcarea uneĭ planete deasupra orizontuluĭ. Fig. Autoritate putere influentza asupra cuĭva. V. suitor.

ascendént¹ (suitor progresiv ruda din generatzii anterioare) adj. m. s. m. pl. ascendéntzi; adj. f. s. f. ascendénta pl. ascendénte

ascendént adj. m. s. m. pl. ascendéntzi; f. sg. ascendénta pl. ascendénte

ASCENDÉNT adj. s. I. adj. 1. suitor urcator. (Ritm ~ al unor versuri.) 2. v. progresiv. II. s. 1. v. inaintash. 2. v. autoritate.

ASCENDENT adj. 1. suitor urcator. (Ritm ~ al unor versuri.) 2. progresiv. (Dezvoltare ~.)

ASCENDENT s. 1. inaintash (pop.) mosh. (~ lui pe linie paterna.) 2. autoritate consideratzie influentza inriurire prestigiu reputatzie respect stima trecere vaza (inv.) inriurita (fig.) credit. (Se bucura de un mare ~.)

Ascendent ≠ descendent

ASCENDÉNT A adj. (< fr. ascendent it. ascendente < lat. ascendens): in sintagmele diftong ascendent intonatzie ascendenta shi triftong ascendent (v.).