optziuni
  • info

14 definitzii pentru aromat (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

AROMÁT1 aromate s. n. (Rar) Mirodenie. Din sl. aromatŭ ngr. ároma arómatos. Cf. fr. aromate.

aromát1 sn [At: CORESI ap. MURNU Gr. 7 / A shi: (inv) aromat / V: a sf / Pl: ~e / E: vsl аромато fr aromate] 1 (Rar) sn Mirodenie. 2 (Inv) sn Cuishoare.

AROMÁT1 aromate s. n. (Rar) Mirodenie. Din sl. aromatŭ ngr. ároma arómatos (modern shi) fr. aromate.

AROMÁT1 aromate s. n. (Mai ales la pl.) Substantza vegetala raspinditoare de aroma care se intrebuintzeaza la parfumat la gatit etc.; mirodenie. Cu aparatoarea de cozi de paun ea a facut vint spre catzuia cu carbuni in care ardeau aromate. SADOVEANU D. P. 99.

AROMÁT1 aromate s. n. Mirodenie. Fr. aromate (< gr.).

AROMÁT A adj. Cu aroma. // s.n. (La pl.) Substantze vegetale raspanditoare de aroma; mirodenii. [< it. aroma cf. lat. gr. aroma].

AROMÁT1 s. n. substantza care raspandeshte o aroma; mirodenie. (< fr. aromate lat. aromatum)

AROMÁT2 ~te n. Substantza cu miros puternic placut; mirodenie. /<sl. aromatu ngr. ároma arómatos fr. aromate

aromat n. substantza vegetala cu miros placut shi patrunzator (k balsamul tamaia scortzishoara) intrebuintzata k parfum medicament shi condiment.

aromát n. pl. e (vsl. aromatŭ d. gr. ároma arómatos; fr. aromate). Substantza aromatica k smirna tamiĭa sh. a. SHi adj.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

aromát2 (rar) s. n. pl. aromáte

aromát s. n. pl. aromáte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

AROMÁT s. v. condiment.

AROMAT s. (mai ales la pl.) condiment ingredient mirodenie (pop.) dres (inv.) bacanii (pl.) miroase (pl.) mirodie mirositura spitzerie. (Vanilia piperul sint ~.)

Intrare: aromat (s.n.)
aromat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aromat
  • aromatul
  • aromatu‑
plural
  • aromate
  • aromatele
genitiv-dativ singular
  • aromat
  • aromatului
plural
  • aromate
  • aromatelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

aromat, aromatesubstantiv neutru

  • 1. rar Condiment, mirodenie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: condiment mirodenie
    • format_quote Cu aparatoarea de cozi de paun ea a facut vint spre catzuia cu carbuni in care ardeau aromate. SADOVEANU D. P. 99. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.