argeá sf [At: DOSOFTEI V. S. 88 ap. DA / V: (reg) harjea / Pl: ~gele / E: ns cf ngr ἄργιλλα tc arğa] (Ivp) 1 Bordei dreptunghiular acoperit cu stuf in care vara se tzese iar iarna se tzin stupii. 2 Constructzie rudimentara de scanduri in care se ashaza vara razboiul de tzesut. 3 (Pex) Razboi de tzesut. 4 (Pex) Fiecare din cele doua scanduri transversale care unesc extremitatzile razboiului de tzesut Si: blana chinga scandura speteaza stinghie 5 Bolta a unei cladiri mai ales a unei biserici. 6 (Spc; rar) Firida boltita. 7 Garliciul pivnitzei. 8 Scheletul de lemn al unei case shure. 9 Acoperishul unei case. 10 Fiecare din cele doua grinzi legate de marginile opuse ale unei plute pentru a o intari shi a impiedica desfacerea ei Si: argica. 11 Trunchi care in exploatarile de paduri se ashaza pe laturile potecilor de alunecare. 12 (Mpl) Butuci (lungi) pushi la marginea unei gramezi de lemne pentru a le sprijini shi a le impiedica sa cada.

ARGEÁ argele s. f. (Popular) 1. Razboi de tzesut. Nevasta lui... toata vara... baga pinza in argea shi tzesea pinze de in shi cinepa. VISSARION B. 93. Acum silea la argea dar visul de peste noapte tot i mai venea in minte uneori. SANDUALDEA D. N. 219. ♦ Nume dat celor doua scinduri care unesc in sens transversal extremitatzile razboiului shi servesc de scaun pentru femeia care tzese. 2. Bordei mic sau constructzie mica de scinduri in care se ashaza vara razboiul de tzesut. Iata Barbul k trecea Pe la casa cu argea Unde tzese lelitza. TEODORESCU P. P. 329. 3. Bolta a unei cladiri. ♦ Acoperish. La ridicarea argelei (acoperishului) unei case se leaga pe virf un shumuiag de paie. SHEZ. III 49.

ARGEÁ argele s. f. (Pop.) 1. Razboi de tzesut. ♦ Nume dat celor doua scanduri care unesc in sens transversal extremitatzile razboiului shi care stau femeile cand tzes. 2. Mica constructzie de scanduri in care se ashaza vara razboiul de tzesut. 3. Acoperish. 4. Fiecare dintre grinzile de lemn fixate de o parte shi de alta a unei plute pentru a tzine stranse lemnele care o compun.

ARGEA s. f. 1. (TZR) Cocioaba bordei. Kušta. Coliba argea. LEX. 113^v. Unde e Sarra fameaia ta?... „Iatao intrargea”. CRON. 1687 16^r. 2. (Mold.) Bolta a unei biserici. Intran argeaoa besearecii cea din mijloc. DOSOFTEI VS. Intrara in beseareca sv[i]ntului la locul ce sa cheama trivolon lantratul in argea intre cei doi stilpi... ce stau spreapus. DOSOFTEI VS; cf. DOSOFTEI LITURGHIER. Etimologie necunoscuta. Vezi shi argelash. Cf. argelash hij zemnic zomonitza; sclip.

argeà f. 1. bordeiash in pamant unde tzarancele tzes vara: nu te grabi k fata mare la argea PANN; 2. partea rasboiului care serva de scaun tzesatoarelor; 3. bolta unui beciu; 4. o parte a teascului de vie; 5. pl. grinzile cari apara laturile plutei. [Cf. gr. ARGHELLA odaie de baie (la vechii Macedoneni)].

argeá f. pl. ele (cp. cu lat. argilla argila lut adica „lipit cu lut” shi cu ngr. argaleiós vgr. ergaleion razboĭ de tzesut argánia materialu uneĭ pivnitze; alb. argalĭi razboĭ de tzesut). Vest. Bordeĭash orĭ shopron in care tzarancele tzese vara (rar intrebuintzat azĭ). Scaunu tzesetoareĭ. Lemnaria care sustzine acoperemintu uneĭ case tzaraneshtĭ. Camera boltita care vine dupa girliciu pivnitzeĭ. Partea boltita a bisericiĭ (naos). Ntz. Cele doua grinzĭ care marginesc o pluta de scindurĭ. V. shi GrS. 193786.

argeá (pop.) s. f. art. argeáua g.d. art. argélei; pl. argéle art. argélele

argeá s. f. art. argeáua g. d. art. argélei; pl. argéle

argea

argea geaua a.

ARGEÁ s. v. cleshte razboi straja.

argea s. v. CLESHTE. RAZBOI. STRAJA.

argeá (argéle) s. f. 1. Firida nisha bolta. 2. Incapere facuta in partea sub nivelul solului unde se pastreaza razboiul de tzesut shi lana sau inul. Cuvint foarte discutat in care in ce ne priveshte vedem un cuvint oriental fie tc. arca „cutie” fie corespondentul sau cuman sau tat. (cf. DAR). Totushi conform unei traditzii indelungate in filologia romaneasca acest cuvint provine dintrun etimon autohton. Hasdeu Col. Traian 1873 232 indica drept posibil un dacic *argilla in timp ce in Etymologicum 15779 se referea la gr. ἄργιλλα „casa subterana” sau la macedoneanul ἄργελλα „camera de baie”. Ipoteza a fost adoptata de Densusianu Filologie 449 shi Hlr. 38; GS VII 86; de Philippide Principii 33 shi 148; de Iordan Dift. 58; shi semnalata cu retzinere de DAR (cf. REW 636). La rindul lor Jokl IF XLIV 13 shi Pushcariu Lr. 257 considera k cuvintul macedonean reprezinta un prototip cimerian conservat shi in alb. ragëlia (cf. Philippide II 698 shi Rosetti II 108) Grégoire Byzantion XIV 537 se refera la ngr. ἀργαλείος shi pentru Lahovary 313 avem a face cu un cuvint anterior fazei indoeurop. Cuvintul tc. (pronuntzat arğa) pare a fi explicatzia cea mai sigura cel putzin din punctul de vedere al rom.

argeá s.f. v. arjea („scheletul din lemn al acoperishului”).

argeá s.f. v. arjea.