Definitzia cu ID-ul 408040:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
argeá (argéle) s. f. 1. Firida nisha bolta. 2. Incapere facuta in partea sub nivelul solului unde se pastreaza razboiul de tzesut shi lana sau inul. Cuvint foarte discutat in care in ce ne priveshte vedem un cuvint oriental fie tc. arca „cutie” fie corespondentul sau cuman sau tat. (cf. DAR). Totushi conform unei traditzii indelungate in filologia romaneasca acest cuvint provine dintrun etimon autohton. Hasdeu Col. Traian 1873 232 indica drept posibil un dacic *argilla in timp ce in Etymologicum 15779 se referea la gr. ἄργιλλα „casa subterana” sau la macedoneanul ἄργελλα „camera de baie”. Ipoteza a fost adoptata de Densusianu Filologie 449 shi Hlr. 38; GS VII 86; de Philippide Principii 33 shi 148; de Iordan Dift. 58; shi semnalata cu retzinere de DAR (cf. REW 636). La rindul lor Jokl IF XLIV 13 shi Pushcariu Lr. 257 considera k cuvintul macedonean reprezinta un prototip cimerian conservat shi in alb. ragëlia (cf. Philippide II 698 shi Rosetti II 108) Grégoire Byzantion XIV 537 se refera la ngr. ἀργαλείος shi pentru Lahovary 313 avem a face cu un cuvint anterior fazei indoeurop. Cuvintul tc. (pronuntzat arğa) pare a fi explicatzia cea mai sigura cel putzin din punctul de vedere al rom.