14 definitzii pentru argasi

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ARGASÍ argasesc vb. IV. Tranz. A prelucra pieile shi blanurile cu un amestec de substantze pentru a le face trainice impermeabile flexibile; a crushi a incrushi a tabaci. Din ngr. árgasa (aor. lui argázo).

argasí [At: (sec XVIII) ap. HEM 1569 / V: (irg) ghisi / Pzi: ~sesc / E: ngr ἀργάξω (aor) ἄργασα] 1 vt A tabaci. 2 vt (Fig; inv) A se farda. 3 vr (Rar) A se supara.

ARGASÍ argasesc vb. IV. Tranz. A prelucra pieile shi blanurile cu un amestec de substantze pentru a le face trainice impermeabile flexibile; a crushi a incrushi a tabaci. Din ngr. árgasa (aor. al lui argázo).

ARGASÍ argasesc vb. IV. 1. Tranz. A prelucra pielea animalelor prin inmuiere in solutzii speciale cu scopul de a o face trainica supla shi impermeabila; a tabaci. Incepea stapinirea tabacilor care ishi argaseau pieile in Dimbovitza shi le uscau pe maluri. PAS L. 1 70. 2. Refl. Fig. (Neobishnuit) A se certa cu cineva; a se necaji. La grajd Ion Gloaba ishi shtersese opincile cu o mina de paie shi se argasea acum cu argatzii care il luau peste picior k e oaspe la domnul Aristica. PAS L. I 24.

ARGASÍ argasesc vb. IV. Tranz. A prelucra pielea animalelor in solutzii speciale pentru a o face trainica supla shi impermeabila; a tabaci. Ngr. argazo (aor. argasa).

A ARGASÍ ~ésc tranz. (piei de animale) A trata cu tanantzi (pentru a da insushirile necesare); a dubi; a tabaci. /<ngr. árgasa

argasésc v. tr. (ngr. argázo aor. árgasa lucrez curatz). Tabacesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

argasí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. argasésc imperf. 3 sg. argaseá; conj. prez. 3 sa argaseásca

argasí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. argasésc imperf. 3 sg. argaseá; conj. prez. 3 sg. shi pl. argaseásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ARGASI vb. a tabaci (reg.) a crushi (Mold. Bucov. shi Transilv.) a dubi. (~ pieile.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

argasí (argasésc argasít) vb. A prelucra pieile shi blanurile a tabaci. Mr. argases argasire. Ngr. ἀργάζω aorist ἄργασα (DAR) cf. bg. argasvam. Der. argasar s. m. (argasitor); argasarie s. f. (actziunea de a argasi); argasaritza s. f. (argasitoare); argaseala s. f. (substantza de argasit); argasitor adj. (care argaseshte).

Intrare: argasi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • argasi
  • argasire
  • argasit
  • argasitu‑
  • argasind
  • argasindu‑
singular plural
  • argaseshte
  • argasitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • argasesc
(sa)
  • argasesc
  • argaseam
  • argasii
  • argasisem
a II-a (tu)
  • argaseshti
(sa)
  • argaseshti
  • argaseai
  • argasishi
  • argasiseshi
a III-a (el, ea)
  • argaseshte
(sa)
  • argaseasca
  • argasea
  • argasi
  • argasise
plural I (noi)
  • argasim
(sa)
  • argasim
  • argaseam
  • argasiram
  • argasiseram
  • argasisem
a II-a (voi)
  • argasitzi
(sa)
  • argasitzi
  • argaseatzi
  • argasiratzi
  • argasiseratzi
  • argasisetzi
a III-a (ei, ele)
  • argasesc
(sa)
  • argaseasca
  • argaseau
  • argasira
  • argasisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

argasi, argasescverb

  • 1. A prelucra pieile shi blanurile cu un amestec de substantze pentru a le face trainice impermeabile flexibile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Incepea stapinirea tabacilor care ishi argaseau pieile in Dimbovitza shi le uscau pe maluri. PAS L. 1 70. DLRLC
  • 2. reflexiv figurat neobishnuit A se certa cu cineva; a se necaji. DLRLC
    sinonime: necaji
    • format_quote La grajd Ion Gloaba ishi shtersese opincile cu o mina de paie shi se argasea acum cu argatzii care il luau peste picior k e oaspe la domnul Aristica. PAS L. I 24. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.