opțiuni
  • info

9 definiții pentru arestui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARESTUÍ, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aresta. – Cf. rus. arestovat.

arestui vt [At: ALECSANDRI, T. 1342 / Pzi: ~esc / E: arest + -ui] (Înv) A aresta (1)

ARESTUÍ, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A aresta. – Cf. rus. arestovat.

ARESTUÍ, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (învechit și popular) A aresta. Am auzit că acolo i-a arestuit pe toți într-o singură noapte, la locul de adunare. V. ROM. noiembrie 1953, 85.

ARESTUÍ, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A aresta. – Comp. rus. arestovat’.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arestuí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arestuiésc, imperf. 3 sg. arestuiá; conj. prez. 3 să arestuiáscă

arestuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arestuiésc, imperf. 3 sg. arestuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. arestuiáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARESTUÍ vb. v. aresta, deține, închide, întemnița, reține.

arestui vb. v. ARESTA. DEȚINE. ÎNCHIDE. ÎNTEMNIȚA. REȚINE.

Intrare: arestui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arestui
  • arestuire
  • arestuit
  • arestuitu‑
  • arestuind
  • arestuindu‑
 singular plural
  • arestuiește
  • arestuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arestuiesc
 (să)
  • arestuiesc
  • arestuiam
  • arestuii
  • arestuisem
a II-a (tu)
  • arestuiești
 (să)
  • arestuiești
  • arestuiai
  • arestuiși
  • arestuiseși
a III-a (el, ea)
  • arestuiește
 (să)
  • arestuiască
  • arestuia
  • arestui
  • arestuise
plural I (noi)
  • arestuim
 (să)
  • arestuim
  • arestuiam
  • arestuirăm
  • arestuiserăm
  • arestuisem
a II-a (voi)
  • arestuiți
 (să)
  • arestuiți
  • arestuiați
  • arestuirăți
  • arestuiserăți
  • arestuiseți
a III-a (ei, ele)
  • arestuiesc
 (să)
  • arestuiască
  • arestuiau
  • arestuiră
  • arestuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arestui, arestuiescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.