13 definitzii pentru aprod
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
APRÓD aprozi s. m. 1. Dregator al curtzii domneshti in Moldova shi TZara Romaneasca cu atributzii (administrative fiscale juridice) variate. 2. Fecior de boier care slujea la curtea domneasca. 3. Slujbash care pazea salile shi introducea publicul in unele institutzii. Din magh. apród „paj ucenic”.
APRÓD aprozi s. m. 1. Dregator al curtzii domneshti in Moldova shi TZara Romaneasca cu atributzii (administrative fiscale juridice) variate. 2. Fecior de boier care slujea la curtea domneasca. 3. Slujbash care pazea salile shi introducea publicul in unele institutzii. Din magh. apród „paj ucenic”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
apród sm [At: (a. 1443) DER / Pl: ~ozi / E: mg apród „paj ucenic”] (Inv) 12 (SHis ~ de curte) Fecior de boier care indeplinea la curtea domneasca serviciul de paj shi de scutier ashteptand sa fie boierit. 36 (Mol; Mun) Dregator al curtzii domneshti cu atributzii administrative fiscale sau juridice. 7 (Pex) Mesager. 8 (Reg) Erou. 9 (Reg) Dorobantz. 10 (Is) ~ de targ Perceptor. 11 (Is) ~ de divan Agent care aducea la judecata pe impricinatzi shi constrangea la plata pe debitori. 12 Slujbash care pazea salile shi introducea publicul in institutzii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APRÓD aprozi s. m. (In trecut) 1. Slujbash care pazea salile shi introducea publicul in unele institutzii. Aprodul cel batrin shi de treaba o observa in tacere scarpinindushi cu aratatorul minii stingi barbutza alba. SADOVEANU B. 80. Incinta incepea sa se invioreze. Pe estrada prezidentziala forfoteau secretari shi functzionari. Se auzeau glasurile aprozilor de pe culoare: «Poftitzi la shedintza domnilor deputatzi». REBREANU R. II 35. 2. Fecior de boier dat la curtea domneasca pentru a sluji pe linga domn k paj sau k scutier. Stau pilcuri de oshteni... Aprozi copii din casa curteni shi lefegii. ALECSANDRI P. III 210.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APRÓD aprozi s. m. 1. (In trecut) Slujbash care pazea salile shi introducea publicul in unele institutzii. 2. (Inv.) Fecior de boier dat la curtea domneasca pentru a sluji pe langa domn k paj sau k scutier. Magh. apród „paj ucenic”.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
aprod m. 1. odinioara curtean care slujia la Divanul domnesc ducea poruncile Domnului pe la boieri shi implinia datoriile: copii shi cu aprozii ce pe Domnul ocolesc NEGR.; 2. azi ushier sluga pe langa o autoritate (minister tribunal): aprozii vorniciei NEGR. [Ung. APRÓD paj din APRÒ mic].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
apród m. (ung. apród copil paj ucenic). Vechĭ. Fecior de boĭer care implinea pe linga domn serviciu de paj shi scutier (numit shi aprod de curte care impreuna cu copiiĭ de casa formaŭ garda domneasca). Maĭ pe urma incasator perceptor (numit shi aprod de tirg). Agent careĭ aducea la judecata pe impricinatzĭ (numit shi aprod de divan). Azĭ. Ushier pe la judecatoriĭ shi prefecturĭ (pe la autoritatzile judiciare shi administrative). V. dorobantz.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
apród (aprod) s. m. pl. aprózi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
apród s. m. (sil. prod) pl. aprózi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
APRÓD s. v. ushier.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
aprod s. v. USHIER.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
apród (aprózi) s. m. 1. Fecior de boier care slujea la curtea domneasca. 2. Slujbash care pazea salile shi introducea publicul in unele institutzii. Mag. apród „paj” de la apró „mic” (Cihac II 476). Apare pentru prima oara intrun document slavoroman din 1443.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
PURICE Aprodul ~ boier in slujba lui SHtefan cel Mare. In timpul bataliei de la SHcheia (1486) impotriva turcilor el a salvat viatza domnului cazut de pe cal dandui calul sau. Potrivit cronicarului Ion Neculce pentru gestul sau a fost boierit shi a primit numele de Movila intemeind astfel neamul Movileshtilor.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
aprod aprozi s. m. hotz incepator
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: a-prod
substantiv masculin (M5) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
aprod, aprozisubstantiv masculin
- 1. Dregator al curtzii domneshti in Moldova shi TZara Romaneasca cu atributzii (administrative fiscale juridice) variate. DEX '98 DEX '09
- 2. Fecior de boier care slujea la curtea domneasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Stau pilcuri de oshteni... Aprozi copii din casa curteni shi lefegii. ALECSANDRI P. III 210. DLRLC
-
- 3. Slujbash care pazea salile shi introducea publicul in unele institutzii. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ushier
- Aprodul cel batrin shi de treaba o observa in tacere scarpinindushi cu aratatorul minii stingi barbutza alba. SADOVEANU B. 80. DLRLC
- Incinta incepea sa se invioreze. Pe estrada prezidentziala forfoteau secretari shi functzionari. Se auzeau glasurile aprozilor de pe culoare: «Poftitzi la shedintza domnilor deputatzi». REBREANU R. II 35. DLRLC
-
etimologie:
- apród „paj ucenic” DEX '98 DEX '09