9 definiții pentru amănunțime
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMĂNUNȚÍME, amănunțimi, s. f. (Rar) Detaliu, amănunt. – Amănunt + suf. -ime.
AMĂNUNȚÍME, amănunțimi, s. f. (Rar) Detaliu, amănunt. – Amănunt + suf. -ime.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
amănunțíme sf [At: BARONZI, L. 101 / V: amăru- / Pl: ~mi / E: amănunt + -ime] (Îe) În ~ În detaliu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂNUNȚÍME, amănunțimi, s. f. Amănunt, detaliu. În mintea ei se deșteaptă, cu toate amănunțimile, viața, obiceiurile de acasă. VLAHUȚĂ, O. A. 351.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂNUNȚÍME, amănunțimi, s. f. Amănunt, detaliu. – Din amănunt1 + suf. -ime.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
amănunțíme și amăr- f. Amănunt.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
amănunțíme (rar) s. f., g.-d. art. amănunțímii; pl. amănunțími
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amănunțíme s. f., g.-d. art. amănunțímii; pl. amănunțími
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
AMĂNUNȚÍME s. v. amănunt, detaliu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amănunțime s. v. AMĂNUNT. DETALIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
amănunțime, amănunțimisubstantiv feminin
-
- În mintea ei se deșteaptă, cu toate amănunțimile, viața, obiceiurile de acasă. VLAHUȚĂ, O. A. 351. DLRLC
-
etimologie:
- Amănunt + sufix -ime. DEX '98 DEX '09