opțiuni
  • info

13 definiții pentru amurgi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV Intranz. A se însera (1), a se întuneca. – Din amurg.

amurgí viu [At: BIBLIA (1688), 207/2 / Pzi: ~rgește / E: amurg cf murgi] A se însera.

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV. Intranz. A se însera (1), a se întuneca. – Din amurg.

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV. Intranz. A se lăsa amurgul, a se însera. Amurgea și zăream satul de subt culme. SADOVEANU, P. M. 122. Pînă-l mai menim noi pe popă... amurgește bine. CREANGĂ, A. 43. Abia amurgise cînd Stroici și Șpancioc sosiră. NEGRUZZI, S. I 160. ♦ Fig. (Rar, despre lumina zilei) A slăbi, a se stinge, a se întuneca (la amurg). Sub dealuri amurgește zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Și-i umbră peste sat. COȘBUC,. P. II 50. Dar lumina amurgește și plugarii, cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121.

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV. Intranz. A se însera; a se întuneca. – Din amurg.

A AMURGÍ pers. 3 ~éște intranz. A se lăsa amurgul; a însera. /Din amurg

amurgì v. a însera: lumina amurgește și plugarii se ’ntorc AL.

amurgéște, a -í v. intr. (d. amurg). Înserează, se’ntunecă. – Și murgește. În vest înmurgește.

murgéște, V. amurgește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amurgí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. amurgéște, imperf. 3 sg. amurgeá; conj. prez. 3 să amurgeáscă

amurgí vb., ind. prez. 3 sg. amurgéște, imperf. 3 sg. amurgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. amurgeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AMURGÍ vb. v. însera.

AMURGI vb. a (se) însera, a se întuneca, a scăpăta, (pop.) a (se) înmurgi, (înv. și reg.) a murgi. (A ~ peste cîmpii.)

Intrare: amurgi
verb (V407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amurgi
  • amurgire
  • amurgit
  • amurgitu‑
  • amurgind
  • amurgindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • amurgește
 (să)
  • amurgească
  • amurgea
  • amurgi
  • amurgise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • amurgesc
 (să)
  • amurgească
  • amurgeau
  • amurgiră
  • amurgiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amurgiverb

  • 1. A se însera, a se întuneca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: însera întuneca
    • format_quote Amurgea și zăream satul de subt culme. SADOVEANU, P. M. 122. DLRLC
    • format_quote Pînă-l mai menim noi pe popă... amurgește bine. CREANGĂ, A. 43. DLRLC
    • format_quote Abia amurgise cînd Stroici și Spancioc sosiră. NEGRUZZI, S. I 160. DLRLC
    • 1.1. figurat rar (Despre lumina zilei) A se stinge, a se întuneca (la amurg). DLRLC
      sinonime: slăbi stinge
      • format_quote Sub dealuri amurgește zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Și-i umbră peste sat. COȘBUC,. P. II 50. DLRLC
      • format_quote Dar lumina amurgește și plugarii, cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121. DLRLC
etimologie:
  • amurg DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.