AIRBUS^® airbusuri s. n. Tip de avion mare de pasageri construit de un consortziu internatzional. [Pr.: engl. érbas fr. érbüs¹] Din fr. engl. airbus.^[1]

AIRBUS RBÜS/ s. n. aerobuz. (< fr. engl. airbus)

airbus s. n. (av.; frantzuzism) Aerobuz ◊ „Este vorba de proiectul unui uriash avion de pasageri de 300 de locuri. Inca nu se reushise sa fie studiat cu atentzie acest proiect shi la Londra au inceput sa vina oferte pentru un «airbus» american.” Sc. 4 IX 67 p. 1. ◊ „Avion de tipul celor cu raza lunga de actziune la constructzia caruia au participat mai multe tzari vesteuropene ashanumitul «airbus» a parcurs fara escala distantza dintre Paris shi New York in 8 ore.” Sc. 20 XI 75 p. 4; ◊ „[...] guvernul britanic ramane reticent pe de o parte datorita dificultatzilor financiare care le intampina Airbus iar pe de alta datorita concurentzei acerbe care o pregatesc Boeing shi McDonnellDouglas deocamdata in avantaj net fatza de aerobuzul construit de consortziul vesteuropean.” R.l. 10 III 84 p. 6; v. shi 21 III 74 p. 6 30 VIII 78 p. 6 [pron. érbüs] (din fr. engl. airbus; DMN 1965 BD 1970)

airbus (tip de avion) [pron. engl. érbas / fr. erbüs] (airbus) s. n. pl. airbusuri^[1]

*airbus (tip de avion) [pron. engl. érbas / fr. erbǘs] (airbus) s. n. pl. airbusuri