AIRBUS^®, airbusuri, s. n. Tip de avion mare de pasageri construit de un consorțiu internațional. [Pr.: engl., érbas, fr. érbüs¹] – Din fr., engl. airbus.^[1]

AIRBUS RBÜS/ s. n. aerobuz. (< fr., engl. airbus)

airbus s. n. (av.; franțuzism) Aerobuz ◊ „Este vorba de proiectul unui uriaș avion de pasageri, de 300 de locuri. Încă nu se reușise să fie studiat cu atenție acest proiect și, la Londra, au început să vină oferte pentru un «airbus» american.” Sc. 4 IX 67 p. 1. ◊ „Avion de tipul celor cu rază lungă de acțiune, la construcția căruia au participat mai multe țări vest-europene, așa-numitul «airbus» a parcurs, fără escală, distanța dintre Paris și New York în 8 ore.” Sc. 20 XI 75 p. 4; ◊ „[...] guvernul britanic rămâne reticent, pe de o parte datorită dificultăților financiare pe care le întâmpină Airbus iar pe de alta datorită concurenței acerbe pe care o pregătesc Boeing și McDonnell-Douglas, deocamdată în avantaj net față de aerobuzul construit de consorțiul vest-european.” R.l. 10 III 84 p. 6; v. și 21 III 74 p. 6, 30 VIII 78 p. 6 [pron. érbüs] (din fr., engl. airbus; DMN 1965, BD 1970)

airbus (tip de avion) [pron. engl. érbas / fr. erbüs] (air-bus) s. n., pl. airbusuri^[1]

*airbus (tip de avion) [pron. engl. érbas / fr. erbǘs] (air-bus) s. n., pl. airbusuri