15 definitzii pentru ah (interj.)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
AH interj. A2. Onomatopee.
ah [At: (a. 1805) CONACHI P. 83 / V: aht (Pl: ~e shi ~uri) aft (Pl: ~uri)[1] / Pl: ~uri / E: fo] 1 i Cuvant care exprima o durere fizica mare. 23 i sn (Cuvant care exprima un) regret. 4 sn Suspin. 5 sn Durere. 6 sn Dorintza. 7 sn Surprindere. 8 sn Admiratzie. 9 sn Entuziasm. 10 sn Placere (mare). 11 sn Suparare. 12 sn Indignare.
- Varianta cu intrare doar k interj. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
AH interj. 1. Strigat pricinuit de o durere fizica. 2. A2 (1).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
AH interj. 1. Strigat pricinuit de o durere fizica violenta. Cu ochiinchishi shi strinshi de tot Ea de dureri izbea piciorul: Ah lasama k nu mai pot! COSHBUC. P. I 182. Ah! ce foc simt k ma arde striga bolnavul apucinduse cu miinile de pintece. NEGRUZZI S. I 164. ◊ (Substantivat) Sa traiesc cu tushea shi junghiurile cu ahurile shi palpitatziile dtale? DELAVRANCEA S. 111. 2. Exclamatzie care tradeaza sentimente puternice k: a) teama mila deznadejde parere de rau. O intrebam incet: Ceai Chivo? SHi ea deabia putea sami raspunda: Ah! dear afla taica... dear afla taica... ar fi amar de mine! Tare ma tem de minia lui. SADOVEANU O. III 676. Ah mama tu! Ce slaba eshti! Nai glas de vifor sa jeleshti... Nu eshti de foc la piept sal stringi Sal incalzeshti! COSHBUC P. I 147. Undes shirurile clare din viatzami sa le spun? Ah! organeles sfarmate shi maestrul e nebun! EMINESCU O. I 158. Ah! cui ar fi trecut prin gind SHar fi crezut vrodata K multzi lipsivor in curind Din mindra noastra ceata! ALECSANDRI P. A. 205. ◊ (Substantivat) Din cind in cind... strecura printre dintzii albi shi maruntzi cite un «ah»! carei umfla peptul shii cutreiera tot trupul. DELAVRANCEA S. 109; b) multzumire admiratzie dragoste. Ah! minere cu suflet de barbat zise balaurul. DELAVRANCEA V. V. 214. Ah ce fioros de dulce de pe buza ta cuvintui! EMINESCU O. I 154. Ah! pot sa mor deacum am zis A noastra e izbinda! ALECSANDRI P. A. 209; c) ciuda necaz. Cum il vazura zinele scapat se catranira de necaz k nu putura sal prinda. Atunci ele i zisera: Ah! fecior de lele ce miai fost cum de ne amagishi? ISPIRESCU L. 150.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
AH interj. 1. Strigat pricinuit de o durere fizica. 2. Exclamatzie care tradeaza sentimente puternice k: teama parere de rau mila deznadejde; multzumire admiratzie dragoste; ciuda.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
AH interj. (se foloseshte pentru a exprima o durere fizica sau diferite sentimente: de teama de admiratzie de bucurie etc.). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ah! int. exprima durere shi suferintza.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ah! interj. de durere saŭ mirare.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
aft i vz ah
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ah1 interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ah interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ah !
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
AH interj. v. of!
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
AH interj. a! aoleu! au! i! o! of! oh! vai! (pop.) valeu! (Transilv. shi Ban.) tulai! (Mold.) vah! (~! ce durere simt!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ah interj. Indica durere chin. Var. ahá interj. (arata satisfactzia); ahó (var. ho) interj. (arata dorintza de a face sa se opreasca; mai ales cu privire la boi). Mr. ah(a). Creatzie expresiva; cf. explicatzia sa incompleta shi incorecta la Carstensen 204. Pentru aho cu var. sa cf. ven. ao sp. jo. Der. aht s. n. (oftat) a carui formatzie pare a fi influentzata de ngr. ἄχτι; ahtiare s. f. (jinduire; lacomie aviditate) format pe baza inf. unui vb. care nu sa folosit niciodata k shi cuvintul urmator; ahtiat adj. (avid lacom) care Roesler 588 il deriva greshit de la tc. ihtiay „nevoie”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ahinterjectzie
- 1. Strigat pricinuit de o durere fizica. MDA2 DEX '98 DLRLC
- Cu ochiinchishi shi strinshi de tot Ea de dureri izbea piciorul: Ah lasama k nu mai pot! COSHBUC. P. I 182. DLRLC
- Ah! ce foc simt k ma arde striga bolnavul apucinduse cu miinile de pintece. NEGRUZZI S. I 164. DLRLC
-
- 2. Exclamatzie care tradeaza sentimente puternice k: a. DEX '09 DLRLCsinonime: a
- 2.1. teama mila deznadejde parere de rau regret. MDA2 DLRLC
- O intrebam incet: Ce ai Chivo? SHi ea deabia putea sami raspunda: Ah! dear afla taica... dear afla taica... ar fi amar de mine! Tare ma tem de minia lui. SADOVEANU O. III 676. DLRLC
- Ah mama tu! Ce slaba eshti! Nai glas de vifor sa jeleshti... Nu eshti de foc la piept sal stringi Sal incalzeshti! COSHBUC P. I 147. DLRLC
- Undes shirurile clare din viatzami sa le spun? Ah! organeles sfarmate shi maestrul e nebun! EMINESCU O. I 158. DLRLC
- Ah! cui ar fi trecut prin gind SHar fi crezut vrodata K multzi lipsivor in curind Din mindra noastra ceata! ALECSANDRI P. A. 205. DLRLC
-
- 2.2. multzumire admiratzie dragoste. DLRLC
- Ah! muiere cu suflet de barbat zise balaurul. DELAVRANCEA V. V. 214. DLRLC
- Ah ce fioros de dulce de pe buza ta cuvintui! EMINESCU O. I 154. DLRLC
- Ah! pot sa mor deacum am zis A noastra e izbinda! ALECSANDRI P. A. 209. DLRLC
-
- 2.3. ciuda necaz. DLRLC
- Cum il vazura zinele scapat se catranira de necaz k nu putura sal prinda. Atunci ele i zisera: Ah! fecior de lele ce miai fost cum de ne amagishi? ISPIRESCU L. 150. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '09 MDA2