AH interj. 1. Strigat pricinuit de o durere fizica violenta. Cu ochiinchishi shi strinshi de tot Ea de dureri izbea piciorul: Ah lasama k nu mai pot! COSHBUC. P. I 182. Ah! ce foc simt k ma arde striga bolnavul apucinduse cu miinile de pintece. NEGRUZZI S. I 164. ◊ (Substantivat) Sa traiesc cu tushea shi junghiurile cu ahurile shi palpitatziile dtale? DELAVRANCEA S. 111. 2. Exclamatzie care tradeaza sentimente puternice k: a) teama mila deznadejde parere de rau. O intrebam incet: Ceai Chivo? SHi ea deabia putea sami raspunda: Ah! dear afla taica... dear afla taica... ar fi amar de mine! Tare ma tem de minia lui. SADOVEANU O. III 676. Ah mama tu! Ce slaba eshti! Nai glas de vifor sa jeleshti... Nu eshti de foc la piept sal stringi Sal incalzeshti! COSHBUC P. I 147. Undes shirurile clare din viatzami sa le spun? Ah! organeles sfarmate shi maestrul e nebun! EMINESCU O. I 158. Ah! cui ar fi trecut prin gind SHar fi crezut vrodata K multzi lipsivor in curind Din mindra noastra ceata! ALECSANDRI P. A. 205. ◊ (Substantivat) Din cind in cind... strecura printre dintzii albi shi maruntzi cite un «ah»! carei umfla peptul shii cutreiera tot trupul. DELAVRANCEA S. 109; b) multzumire admiratzie dragoste. Ah! minere cu suflet de barbat zise balaurul. DELAVRANCEA V. V. 214. Ah ce fioros de dulce de pe buza ta cuvintui! EMINESCU O. I 154. Ah! pot sa mor deacum am zis A noastra e izbinda! ALECSANDRI P. A. 209; c) ciuda necaz. Cum il vazura zinele scapat se catranira de necaz k nu putura sal prinda. Atunci ele i zisera: Ah! fecior de lele ce miai fost cum de ne amagishi? ISPIRESCU L. 150.