ÁGRISH agrishi s. m. Arbust cu ramuri spinoase cu frunze lobate shi cu fructe comestibile care creshte spontan in regiunile de munte. (Ribes uvacrispa). Din magh. egres.

COÁCAZ coacazi s. m. Arbust cu frunze formate din cinci lobi cu flori galbeneverzui dispuse in ciorchini cultivat pentru fructele sale comestibile (Ribes rubrum). Din coacaza (derivat regresiv).

PALTIÓR paltiori s. m. 1. (Pop.) Paltinash. 2. Coacaz salbatic cu fructe roshii shi acre; pomushoara (Ribes petraeum). [Pr.: tior] Paltin + suf. ior.

ÁGRISH ~i m. Arbust cu ramuri ghimpoase shi cu fructe comestibile dulciacrishoare de culoare verdegalbuie. [Sil. agrish] /<ung. egres

COÁCAZ ~i m. Arbust ramificat de la baza cu flori galbeneverzi cultivat pentru fructele lui in forma de bobitze mici roshii negre sau galbene dispuse in ciorchini. [Sil. coacaz] /Din coacaza

!agrish (planta) (desp. agrish) s. m. pl. agrishi

ágrish s. m. (sil. grish) pl. ágrishi

coácaz s. m. pl. coácazi

paltiór s. m. (sil. tior) pl. paltióri

ÁGRISH s. (BOT.; Ribes uvacrispa) (reg.) pomushoara rezachie rishitza strugurispinoshi (pl.).

COÁCAZ s. (BOT.) 1. (Ribes rubrum) (reg.) paltinele (pl.) ribizli rishitza rozinchin agrishroshu (Mold. shi Bucov.) pomushoara (prin Bucov. shi Mold.) smorodin. 2. coacazdemunte v. merishor.

PALTIÓR s. v. paltinash.

PALTIÓR s. (BOT.; Ribes petraeum) (reg.) paltinash pomushoara coacazdemunte.

ágrish (shi) s. m. Arbust cu fructe comestibile. Var. (Trans.) agríshe aghireáshe. Mag. egres (DAR; Gáldi Dict. 82) care il deriva din germ. med. agras (< v. fr. aigras < lat. *acrus cf. acru). De remarcat k *acrus sa contaminat probabil din epoca lat. cu agrestis shi k de la „agrest” a ajuns sa insemne „strugure verde” cf. it. agresto sp. agraz. Din it. cuvintul a ajuns cu sensul de „arbust cu fructe comestibile” in sl. agres ceh. agrest pol. agrest (Berneker 25). Accentul rom. (ágrish) arata k nu poate fi vorba de un etimon sl. shi k trebuie plecat de la mag. Totushi var. dovedesc shi existentza unui prototip sl. fara a parea probabila o der. directa din lat. (cf. REW 92 shi Meillet s. v. ager). Tot din it. provin alb. grestë sb. greš ogrešta (Miklosich Fremdw. 73) rus. agrus dar cu sensul de „strugure verde”. Der. agrishe s. f. (fructul agrishului).

RIBES L. COACAZI fam. Saxifragaceae. Gen originar din America Asia Europa cca 148 specii de arbushti mai rar cu spini pe tulpini shi lujeri deseori se exfoliaza. Frunze simple palmatlobate petziolate ashezate altern sau in fascicule pe ramurile fructifere crenate sau crestate. Flori mici verzi galbene albe sau roshii (45 sepale mai mari decit petalele verzi sau colorate dispuse campanulat sau in forma de cupa 45 petale mici 45 stamine ovar cu o loja 2 stile libere sau concrescute) dispuse in raceme rar solitare hermafrodite rar unisexuatdioice. Fruct baca cu multe semintze.