AFÚND A afunzi de adj. adv. (Rar) 1. Adj. Adanc. ♦ (Substantivat n.) Adancime (2). 2. Adv. La o distantza (relativ) mare in adancime; departe; adanc. ◊ Expr. A (se) da afund = a (se) cufunda intro apa. (Reg.) A dormi afund = a dormi profund adanc. A³ + fund.

afund ~a [At: MOXA 356/16 / Pl: ~uri (2); ~nzi ~de (1) / E: a + fund] 1 a (Pfm) Adanc. 2 sn (Pfm) Adancime. 3 av (Pfm) La o distantza (relativ) mare in adancime Si: adanc departe. 4 av (Pfm; ie) A (se) da ~ A (se) cufunda intro apa. 5 av (Pfm; iae) A (se) ascunde. 6 av (Inv; ie) A trage ~ A trage la fund. 7 av (Reg; ilav) De~elea Profund. 8 av (Reg; ie) A dormi ~ A dormi adanc profund. 9 av (Ivp; pe langa vb. „a cunoashte” „a shti”) Temeinic.

AFÚND A afunzi de adj. adv. 1. Adj. Adanc. ♦ (Substantivat n.) Adancime (2). 2. Adv. La o distantza (relativ) mare in adancime; departe; adanc. ◊ Expr. A (se) da afund = a (se) cufunda intro apa. (Reg.) A dormi afund = a dormi profund adanc. A³ + fund.

AFÚND² A afunzi de adj. Adinc. Miam lepadat ghetele; miam suflecat pina la genunchi pantalonii. Apa nu parea mai afunda decit pina la glezne. SADOVEANU N. F. 59. SHimbujorindute la fatza Treceai prin vaile afunde Incovoindutzi indaratnic Maretzul tau grumaz de unde. GOGA P. 18. Groapa afunda iau facut. RETEGANUL P. II 64. ◊ (Rar in legatura cu notziuni de timp) Ceea ce fusese orash a ramas zugravit departe pe un cer de furtuna k intrun veac afund. SADOVEANU M. C. 86. ♦ (Substantivat) Adincime. Vintul umplea citeodata afundurile departate ale codrului de vuiet de ape. SADOVEANU O. I 20. El a venit Dintrun afund de rasarit. COSHBUC P. I 54. Norul trece shi dispare In afundul cerului. ALECSANDRI P. II 126. ◊ Fig. In glasul uscat shi egal al meshterului razbea k un rasunet din afundul suferintzelor trecute. SADOVEANU M. C. 174. ◊ Loc. adv. Din afund = din adinc din adincime. [Ciinele] inchide ochii trishti shi adoarme oftind greu din afund. CARAGIALE O. I 77.

AFÚND² A afunzi de adj. Adanc. ♦ (Substantivat n.) Adancime. Din a³ + fund.

AFÚND³ ~uri n. Loc ascuns departat. ~ in padure. /a + fund

afund n. adancime: in afundul pamantului; fig. norul trece shi dispare ’n afundul cerului AL. [Lat. AD FUNDUM]. ║ a. (rar) adanc: rau afund vai afunde. ║ adv. 1. pana la fund: totzi s’au inecat la afund s’au dat; 2. fig. adanc deplin: shtie afund istoria.

1) afúnd n. pl. urĭ (d. a 4 shi fund). Rar. Adincime (Delv. Cjb).

afúnd² (rar) s. n. pl. afúnduri

afúnd s. n. pl. afúnduri

AFÚND adj. s. 1. adj. v. adanc. 2. s. v. adanc. 3. s. adanc adancime fund maruntaie (pl.) profunzime strafund (reg.) afundish afunzime (fig.) baiere (pl.) (inv. fig.) matze (pl.). (In ~ul pamantului.)

AFUND adj. s. 1. adj. adinc profund (rar) adincos. (Oceanul ~.) 2. s. adinc adincime fund profunzime strafund. (Din ~ lacului.) 3. s. adinc adincime fund maruntaie (pl.) profunzime strafund (reg.) afundish afunzime (fig.) baiere (pl.) (inv. fig.) matze (pl.) (In ~ pamintului.)