ACHIZÍTZIE achizitzii s. f. 1. Forma de comertz care consta in procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achizitzionare. 2. Procurare de obiecte rare. ◊ Expr. A face o achitzizie = a procura in conditzii avantajoase ceva de pretz un lucru rar. ♦ (Concr.) Bun obtzinut prin achizitzie (1). Din fr. acquisition lat. acquisitio onis.

achizitzie sf [At: HAMANGIU C. C. 330 / V: (inv) ~tziune / P: ~tzie / Pl: ~i / E: fr acquisition lat acquisitio onis] 1 Forma de comertz constand in cumpararea de produse sau de materiale (pe baza unor contracte speciale). 2 Procurare de bunuri obiecte etc. (de pretz). 3 Bun obtzinut printro achizitzie (2). 4 (Ie) A face o ~ A procura un lucru de pretz in conditzii avantajoase.

ACHIZÍTZIE achizitzii s. f. 1. Forma de comertz care consta in procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achizitzionare. 2. Procurare de obiecte rare. ◊ Expr. A face o achizitzie = a procura in conditzii avantajoase ceva de pret un lucru rar. ♦ (Concr.) Bun obtzinut prin achizitzie (1). Din fr. acquisition lat. acquisitio onis.

ACHIZÍTZIE achizitzii s. f. 1. Actziune intreprinsa de stat sau de organe cooperatiste pentru procurarea de produse (in special agraroalimentare) shi de materiale. Cooperativele de aprovizionare shi desfacere au sarcina de a extinde continuii sistemul de contractari de a intensifica achizitziile de produse agricole. SCINTEIA 1953 nr. 2655. 2. Procurare de obiecte rare. ◊ Expr. A face o achizitzie = a procura in conditzii avantajoase un lucru rar. ♦ (Concretizat) Bun obtzinut prin achizitzie (2). Tabloul acesta e o buna achizitzie. Pronuntzat: tzie.

ACHIZÍTZIE achizitzii s. f. 1. Procurarea de produse (agraroalimentare) shi de materiale. 2. Procurare de obiecte rare. ◊ Expr. A face o achizitzie = a procura in conditzii avantajoase un lucru rar. ♦ (Concr.) Bun obtzinut prin achizitzie (1). Fr. acquisition (lat. lit. acquisitio onis).

ACHIZÍTZIE s.f. 1. Procurare cumparare de obiecte (rare) etc.; bunul obtzinut prin acest mijloc. 2. Procurare de produse shi de materiale prin unitatzi ale comertzului de stat sau cooperatist pe calea unor contracte speciale. [Gen. iei var. achizitziune s.f. / cf. fr. acquisition lat. acquisitio].

ACHIZÍTZIE s. f. 1. procurare de obiecte (rare); bun astfel obtzinut. 2. cumparare de produse (agroalimentare) shi de materiale prin unitatzi ale comertzului de stat sau cooperatist. (< fr. acquisition lat. acquisitio)

ACHIZÍTZIE ~i f. 1) Forma de comertz care consta in procurarea de produse shi materiale pe baza unor contracte speciale; colectare. 2) Procurare de obiecte rare. 3) Obiect dobandit astfel. ◊ A face o ~ a procura un obiect de valoare. [G.D. achizitziei; Sil. tzie] /<fr. acquisition lat. acquisitio ~onis

achizitziune sf vz achizitzie

ACHIZITZIÚNE s.f. v. achizitzie.

achizitziune f. 1. dobandire; 2. fig. lucru dobandit cashtig.

*achizitziúne f. (lat. acquisitio ónis. V. in per shi rechizitziune). Obtzinere pin cumparare munca prescriptziune sh. a.: achizitziune de talente glorie. Lucru obtzinut: splendida achizitziune! SHi ítzie.

achizítzie (tzie) s. f. art. achizítzia (tzia) g.d. art. achizítziei; pl. achizítzii art. achizítziile (tzii)

achizítzie s. f. (sil. tzie) art. achizítzia (sil. tzia) g.d. art. achizítziei; pl. achizítzii art. achizítziile (sil. tzii)

achizitzie

achizitzie tziei gen. a.

ACHIZITZIE (~ A LIMBII) Rezultat al invatzarii partziale sau in ansamblu a unei limbi. Achizitzia are doua aspecte fundamentale: invatzarea limbii materne de catre copii shi invatzarea unei limbi straine de catre copii sau adultzi. Intre cele doua tipuri de procese de achizitzie exista asemanari determinate de faptul k ambele privesc atat producerea cat shi receptarea limbii considerate shi k invatzarea presupune interactziunea intre experientza lingvistica shi capacitatzile lingvistice innascute ale individului. • Achizitzia limbii materne de catre copil se realizeaza in mai multe etape: ganguritul (etapa prelingvistica) vorbirea holofrastica („propozitziile” formate dintrun singur cuvant) etapa enuntzurilor din doua cuvinte (care exprima relatzii semantice shi gramaticale) etapa telegrafica (sunt emise enuntzuri mai lungi din care lipsesc instrumentele gramaticale shi marcile flexionare). in esentza dezvoltarea vorbirii la copil implica trei aspecte: insushirea deprinderilor motorii stapanirea indicilor de recunoashtere shi construirea stocului de cunoshtintze lingvistice. Procesul de achizitzie a limbii materne a fost explicat fie prin teoria imitatziei fie prin aceea a aprobarii in cazul uzului corect al formelor shi a corectarii in cazul uzului incorect fie prin inducerea unei gramatici implicite din regularitatzile receptate (vezi LAD „language acquisition device” propus de N. Chomsky). Erorile* sistematice care apar in vorbirea copiilor ofera informatzii despre strategiile generale de achizitzie a limbii. Similaritatea tipologica a acestora reflecta natura universala a principiilor* care guverneaza producerea shi intzelegerea limbii. Studiul afaziei* a adus clarificari importante asupra mecanismelor neurofiziologice ale achizitziei limbii. • Invatzarea unei limbi straine se realizeaza in grade diferite depinzand de o serie intreaga de variabile extralingvistice (socioculturale psihologice etc.). Fiecare etapa a procesului invatzarii se caracterizeaza prin constituirea unei „interlimbi” cu structura proprie. La adultzi se poate produce „fosilizarea” unei asemenea interlimbi care devine forma stabila de comunicare. Achizitzia unei limbi straine poate fi favorizata de similaritatzile cu limba materna (vezi TRANSFER) deosebirile determinand producerea unor fenomene de interferentza* care constituie surse de erori. L.I.R.

achizitzie achizitzii s. f. lucru furat