ACCÉS (1) accesuri (2) accese s. n. 1. Posibilitate de a patrunde drept de a ajunge pana intrun loc sau pana la o persoana; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum shosea) de acces = drum care face legatura cu o shosea importanta cu o localitate etc. Rampa de acces = portziune de drum in panta care permite urcarea vehiculelor pe o shosea mai inalta pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea sa mearga undeva a (nu) avea voie sa patrunda undeva. 2. Ansamblu de tulburari clinice ale organismului care se manifesta brusc in stare de sanatate aparenta shi care se repeta de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violenta (shi trecatoare) a unei stari sufleteshti. Din fr. accès lat. accessus.

acces sn [At: MAIORESCU D. II 134 / Pl: ~e (rar) ~uri / E: fr accès lat accesus] 1 Posibilitate de a ajunge la un loc sau la o persoana. 2 (Med) Tulburari clinice ale organismului care se manifesta brusc in stare de sanatate aparenta shi care se repeta la anumite intervale. 3 Izbucnire violenta (shi trecatoare) a unei stari sufleteshti.

ACCÉS accese s. n. 1. Posibilitatea de a patrunde drept de ajunge pana intrun loc sau pana la o persoana; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum shosea) de acces = drum care face legatura cu o shosea importanta cu o localitate etc. Rampa de acces = portziune de drum in panta care permite urcarea vehiculelor pe o shosea mai inalta pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea sa mearga undeva a (nu) avea voie sa patrunda undeva. 2. Ansamblu de tulburari clinice ale organismului care se manifesta brusc in stare de sanatate aparenta shi care se repeta de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violenta (shi trecatoare) a unei stari sufleteshti. Din fr. accès lat. accessus.

ACCÉS¹ s. n. (Adesea in legatura cu verbele «a da» sau «a avea»; uneori urmat de determinari introduse prin prep. «la») Posibilitate drept de a ajunge pina intrun loc sau pina la o persoana. Programul junimist [avea k scop]... oprirea lor [a maselor] de la o viatza conshtienta care ar putea sa le dezvolte spiritul de cercetare shi de critica shi deci sa le dea acces la trebile statului. IBRAILEANU SP. CR. 102. Cale (sau drum sau shosea) de acces = drum prin care se poate ajunge intrun loc anumit. SHosea de acces in orash.

ACCÉS¹ s. n. Posibilitate drept de a ajunge pana intrun loc sau pana la o persoana. ◊ Cale (sau drum shosea) de acces = drum care face legatura cu o shosea importanta cu o localitate etc. Rampa de acces = portziune de drum in panta care permite urcarea vehiculelor pe o shosea mai inalta pe un pod etc. Fr. accès (lat. lit. accessus).

ACCÉS s.n. 1. Posibilitate de a ajunge de a patrunde intrun anumit loc la cineva etc.; intrare loc pe unde se patrunde undeva. 2. (Med.) Simptome care apar brusc shi determina o stare acuta a unei boli. ♦ (Fig.) Izbucnire trecatoare shi violenta a unei stari sufleteshti. 3. (Cib.) Proprietatea sistemelor de memorie de a permite inregistrarea shi regasirea informatziei. [Pron. acces pl. se suri. / < fr. accès cf. lat. accesus < accedere a sosi a ajunge].

ACCÉS s. n. ~ 3. (Inform.) Proprietate a sistemelor de memorie de a permite inregistrarea shi regasirea informatziei.

ACCÉS¹ ~uri n. Posibilitate sau drept de a ajunge de a patrunde sau de a intra undeva. /< lat. accessus fr. acces

acces n. 1. intrare: port de un acces ushor; 2. apucare de boala: acces de friguri; 3. fig. mishcare subita shi trecatoare: acces de manie.

*accés n. pl. e (lat. accéssus). Intrare: acces greŭ. Fig. Izbucnire atac: acces de frigurĭ de nebunie de minie. V. toana.

accés¹ (intrare) s. n. pl. accésuri

accés (intrare) s. n. pl. accése

acces pl. accese (medicina) accesuri («intrari»)

acces se.

ACCÉS s. 1. v. intrare. 2. v. criza.

ACCES s. 1. intrare. (Pe unde este ~ in uzina?) 2. (MED.) atac criza puseu (astazi rar) paroxism (pop.) toana. (~ de hipertensiune.)

accés (se) s. n. Posibilitate de a patrunde; intrare. Fr. accès. Der. (din fr.) accesibil adj.; accesoriu adj.; accesorii s. f. pl.; inaccesibil adj.