18 definiții pentru absent
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ABSÉNT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui; distrat. – Din fr. absent, lat. absens, -ntis.
ABSÉNT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui; distrat. – Din fr. absent, lat. absens, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
absent, ~ă a [At: MAIORESCU, D. I, 69 / Pl: ~nți, ~e / E: fr absent, lat absens, -ntis] 1 Care nu este de față. 2 Care lipsește. 3 (Fig) Distrat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSÉNT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care lipsește, care nu e de față sau care nu e în locul unde stă de obicei. Elev absent de la cursuri. 2. Fig. Care nu observă ceea ce se petrece în jur, fiind cufundat în propriile sale gînduri; indiferent, neatent, preocupat, distrat. Necunoscuta ridică spre el o privire nedumerită, absentă. SEBASTIAN, T. 240. Femeia nu spune nimic. Se ridică de jos absentă, trăgînd după ea pe Avram și pe Marcu, jumătate amorțiți. SAHIA, N. 45. Ceilalți doi frați par absenți de la acest eveniment [sosirea tatei]. SAHIA, N. 50.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSÉNT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Neatent, distrat; indiferent. – Fr. absent (lat. lit. absens, -ntis).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ABSÉNT, -Ă adj. 1. Care lipsește, care nu este prezent. 2. (Fig.) Distrat; indiferent; preocupat. [< fr. absent, cf. lat. absens].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
absént, -ă adj. 1. care lipsește de undeva. 2. (fig.) distrat; preocupat. (< fr. absent, lat. absens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
absént, -ă, absenți, -te, adj. Care lipsește; (fig.) care nu este atent; distrat.
- sursa: DLRC (1980)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care lipsește. 2) fig. Care este dus pe gânduri; distrat. Privire ~tă. /<fr. absent, lat. absens, ~ntis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
absent a. care lipsește, care nu-i de față.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*absent, -ă adj. (lat. ábsens, -éntis). Care lipsește (nu e de față). Fig. Distrat: spiritu ĭ-e absent. Subst. Absențiĭ n’aŭ nicĭ-odată dreptate. V. prezent.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
absént adj. m., pl. absénți; f. abséntă, pl. absénte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
absént adj. m., pl. absénți; f. sg. abséntă, pl. absénte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
absent
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ABSÉNT adj. 1. lipsă. (A fost ~ la apel.) 2. v. distrat. 3. (fig.) pierdut. (O privire ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABSENT adj. 1. lipsă. (A fost ~ la apel, la școală etc.) 2. distrat, neatent, (Mold.) uitit, (fig.) căscat, împrăștiat. (De ce ești atât de ~?) 3. pierdut. (O privire ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Absent ≠ atent, omniprezent, prezent
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
absént (abséntă), adj. – Care lipsește. < Fr. absent. – Der. (din fr.) a absenta, vb.; absență, s. f.; absenteism, s. n.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
LES ABSENTS ONT TOUJOURS TORT (fr.) cei absenți nu au niciodată dreptate – Interesele celor care nu sunt de față sunt sacrificate.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
absent, absentăadjectiv
- 1. Care nu e de față, care lipsește. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNantonime: omniprezent prezent
- Elev absent de la cursuri. DLRLC
-
- 2. Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: distrat indiferent neatent preocupat antonime: atent
- Necunoscuta ridică spre el o privire nedumerită, absentă. SEBASTIAN, T. 240. DLRLC
- Femeia nu spune nimic. Se ridică de jos absentă, trăgînd după ea pe Avram și pe Marcu, jumătate amorțiți. SAHIA, N. 45. DLRLC
- Ceilalți doi frați par absenți de la acest eveniment [sosirea tatei]. SAHIA, N. 50. DLRLC
-
etimologie:
- absent DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- absens, -ntis DEX '09 MDA2 DEX '98 DN