opțiuni
  • info

12 definiții pentru țiglă (frigare)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚÍGLĂ2, țigle, s. f. (Reg.) Vergea de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. – Cf. germ. Zacke.

ȚÍGLĂ2, țigle, s. f. (Reg.) Vergea de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. – Cf. germ. Zacke.

ȚÍGLĂ2, țigle, s. f. (Mold.) 1. Vergea de lemn sau de fier ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. Ieșea de la o vatră de jar c-o țiglă lungă de fier, în care erau trecuți pui rumeniți. SADOVEANU, O. VII 52. Să pregătească ospăț cu păsări puse la țiglă și plăcinte la cuptor. C. PETRESCU, R. DR. 173. Spintecai și curății păstrăvii pe dinlăuntru, îi înșirai pe o țiglă cît toate zilele de lungă. HOGAȘ, M. N. 76. 2. Cursă pentru prins raci, făcută dintr-un băț scurt, cu un capăt despicat, unde se pune momeala.

țiglă f. Mold. 1. frigare de lemn ascuțit și subțiat (în bucătăria țăranului): 2. pl. bețe despicate la un capăt de prins raci. [Origină necunoscută].

2) țíglă f., pl. e (cp. cu germ. zacke, țepușă, zickzack, zigzag, și zwickel, clin. V. țaclă și țăcălie). Nord. Frigare de lemn

țeglă2 sf vz țiglă1

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țíglă (ți-glă) s. f., g.-d. art. țíglei; pl. țígle

țíglă (plăcuță de argilă, frigare) s. f. (sil. -glă), g.-d. art. țíglei; pl. țígle

țiglă

țiglă, -gle.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚÍGLĂ s. v. frigare.

țiglă s. v. FRIGARE.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țíglă, țígle, s.f. (pop.) 1. frigare de lemn sau de fier alcătuită dintr-un băț ascuțit. 2. băț despicat la un cap pentru prins raci.

Intrare: țiglă (frigare)
  • silabație: ți-glă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țiglă
  • țigla
plural
  • țigle
  • țiglele
genitiv-dativ singular
  • țigle
  • țiglei
plural
  • țigle
  • țiglelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țiglă, țiglesubstantiv feminin

  • 1. regional Vergea de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige. DEX '09 DLRLC
    sinonime: frigare
    • format_quote Ieșea de la o vatră de jar c-o țiglă lungă de fier, în care erau trecuți pui rumeniți. SADOVEANU, O. VII 52. DLRLC
    • format_quote Să pregătească ospăț cu păsări puse la țiglă și plăcinte la cuptor. C. PETRESCU, R. DR. 173. DLRLC
    • format_quote Spintecai și curății păstrăvii pe dinlăuntru, îi înșirai pe o țiglă cît toate zilele de lungă. HOGAȘ, M. N. 76. DLRLC
  • 2. regional Moldova Cursă pentru prins raci, făcută dintr-un băț scurt, cu un capăt despicat, unde se pune momeala. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.