22 de definitzii pentru tzatzai
din care- explicative (14)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TZATZAÍ tzatzai vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale shi insecte) A tzarai2 (2). 2. (Despre oameni) A scoate un sunet asemanator cu un „tz” prelungit care exprima nemultzumire dezaprobare etc. 3. A tremura. ◊ Expr. Ai tzatzai (cuiva) inima (sau fam. fundul) = ai fi foarte frica a tremura de frica. Onomatopee.
TZATZAÍ tzatzai vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale shi insecte) A tzarai2 (2). 2. (Despre oameni) A scoate un sunet asemanator cu un „tz” prelungit care exprima nemultzumire dezaprobare etc. 3. A tremura. ◊ Expr. Ai tzatzai (cuiva) inima (sau fam. fundul) = ai fi foarte frica a tremura de frica. Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
tzatzai2 [At: CANTEMIR IST. 83 / V: ~tzii ~tzai (irg) tzitzii tzitzai tzatzai ~ia ~tzaia tzitzaia (reg) ~tzoia / Pzi: ~iesc tzatzai / E: tzatz2 + ai] 1 vi (D. unele insecte pasari; d. animale) A tzarai1 (8). 2 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) inima (sau fam curul bracinarul) Ai fi foarte frica. 3 vi (Iae) A tremura de frica. 4 vi (D. oameni) A scoate un sunet asemanator cu un „tz” prelungit exprimand mirarea indemnul etc. 5 vt (Reg; if tzatzoia) A indemna porcii sa mearga scotzand sunete asemanatoare cu un „tz” prelungit. 67 vri A sorbi cu zgomot Si: a plescai. 8 vi (Reg) A fi ahtiat dupa bautura sau mancare. 9 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) maseaua A avea mare pofta de bautura. 10 vi (Reg; d. copii; if tzatzoia) A plange. 11 vi A tzarai1 (11). corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A TZATZAÍ tzatzai intranz. 1) (despre unele insecte sau animale) A scoate sunete repetate scurte shi ascutzite caracteristice speciei. 2) (despre persoane) A scoate un sunet asemanator cu un „tz” prelung. 3) pop. A fi cuprins de tremur; a tremura. ◊ Ai ~ cuiva inima a tremura de frica. /tzatz + suf. ~ai
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tzatzai v vz tzatzai2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tzatzai2 v vz tzatzai2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tzatzaia v vz tzatzai2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tzitzai2 v vz tzatzai2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TZITZIÍ vb. IV v. tzitzii.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TZITZAÍ vb. IV v. tzitzii.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TZITZIÍ títzii shi tzitziiesc vb. IV. Intranz. (SHi in formele tzitzai tzitzii) 1. (Despre insecte shi unele animale) A scoate sunete subtziri shi tremurate. V. tzirii. Citziva greieri poetzi tzitziiau la luna urcatzi pe coviltirele carutzelor. GALACTION O. I 270. Scripcariul are mustetze lungi shi increstate; dacal prinzi shil pui la ureche tzitzieshte; de aceea se numeshte scripcari. MARIAN INS. 101. Am o scroafa cu purcei: de prind pe unul totzi tzitziesc (Lantzul). GOROVEI C. 197. ♦ (Despre instrumente cu coarde) A tzirii (4). Nu tzitzai k diblele. MAT. FOLK. 1594. 2. Fig. (Despre inima de obicei cu o determinare cauzala) A tremura a palpita (de frica de nerabdare etc.). Un narod slab la minte... demi tzitziie inima in tot ceasul sa nu dea foc la casa. C. PETRESCU R. DR. 21. Pindea chipul magistratului shii tzitziia inima in el de teama sa nul auda. POPA V. 190. Ramase nedumerit uitinduse la birjarul de pe capra caruia i tzitziia inima de frica. D. ZAMFIRESCU R. 85. 3. (Despre oameni) A plescai cu buzele sau cu limba scotzind un sunet asemanator cu un «tz» exprimind mirarea indemnul etc. SHi tzitzii mirat din buze. Dupa aceea speriat de cele spuse inlemni k butucul. CAMILAR N. I 79. Vizitiul tzitzii la cai. REBREANU R. II 69. Variante: tzitzaí tzitzií vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tzatzaì v. a tremura a salta (inima) a se legana. [Onomatopee].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
tzitzéĭ n. pl. urĭ (d. tzitza). Vest. 1. Un fel de urda lichida care ĭese din zeru pus la foc cind amestecĭ rapede peste tot pe cind urda ĭese deasupra cind amestecĭ incet (Viciŭ). „Zeru din cazan cu untu ce pluteshte deasupra e turnat in cazĭ unde e lasat sa se raceasca. Aci dupa ce s’a ales untu inchegat i se da drumu tzitzeĭuluĭ pe dedesupt pintr’un cep” (GrS. 6 57) 2. Petrol brut pacura suptzire de coloare neagra pina la galben deschis. In est tzitzíĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tzitzíĭ n. V. tzitzeĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tzítziĭ a í v. intr. (ung. cicázni pron tzitz a te fitzii. Cp. shi cu bitziĭ shi cu bg. cicam sug cu rom. tzitza shi cu sirb. cicijati a fi foarte zgircit). Fam. Imĭ sug dintziĭ scotzind sunetu tz (k mitocaniĭ). Atzĭ tzitzii maseaua (dupa bautura) atzĭ fi foarte pofta de bautura. Atzĭ tzitzii inima de frica atzĭ fi foarte frica.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
+tzatzai2 (a ~) (despre oameni) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. tzatzai 3 tzatzaie imperf. 1 tzatzaiam; conj. prez. 1 shi 2 sg. sa tzatzai 3 sa tzatzaie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
tzatzaí (a ~) vb. ind. prez. 3 tzatzaie imperf. 3 sg. tzatzaiá; conj. prez. 3 sa tzatzaie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
tzatzaí vb. ind. shi conj. prez. 1 sg. tzatzai 3 sg. shi pl. tzatzaie imperf. 3 sg. tzatzaiá
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tzatzaesc tzatzae 3 tzatzaiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TZATZAÍ vb. v. tremura tzarai.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tzitzii vb. v. TREMURA. TZIRII.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tzitzií (i ít) vb. 1. A dirdii a clipi a trepida. 2. A palpita a zvicni. 3. A cinta greierul. 4. A scoate tremolouri de catre un instrument. Var. tzitziia tzitzii. Creatzie expresiva cf. hitzii fitzii bitzii tzirii. Der. tzitziiala s. f. (tremur palpitatzie dirdiiala; tremolo); tzitzeica (var. tzitzeica) s. f. (Olt. Trans. balansoar); tzitzei s. m. (zer de lapte acru; petrol brut) probabil numit asha pentru k forma o masa densa care tremura; tzitzina (var. tzitzina) s. f. (balama; furuncul) mr. tzintzina (direct de la tzitza dupa Hasdeu Cuv. din Batrini I 306; Cihac II 436 shi Pushcariu 1742; de la un lat. *titῑna dupa Pascu I 173); tzutzula vb. (Trans. a legana); tzutzul s. n. (Trans. balansoar leagan).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
tzatzaí tzatzai tzatzaiesc vb. intranz. A tzipa a striga. Onomatopee (DEX); creatzie expresiva (DER); din tzatz (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
verb (V343) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V408) Surse flexiune: DLRLC | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V346) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V409) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
tzatzai, tzatzaiverb
- sinonime: tzarai
- Citziva greieri poetzi tzitziiau la luna urcatzi pe coviltirele carutzelor. GALACTION O. I 270. DLRLC
- Scripcariul are mustetze lungi shi increstate; dacal prinzi shil pui la ureche tzitzieshte; de aceea se numeshte scripcari. MARIAN INS. 101. DLRLC
- Am o scroafa cu purcei: de prind pe unul totzi tzitziesc (Lantzul). GOROVEI C. 197. DLRLC
- sinonime: tzarai
- Nu tzitzai k diblele. MAT. FOLK. 1594. DLRLC
-
-
- 2. (Despre oameni) A scoate un sunet asemanator cu un „tz” prelungit care exprima nemultzumire dezaprobare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- SHi tzitzii mirat din buze. Dupa aceea speriat de cele spuse inlemni k butucul. CAMILAR N. I 79. DLRLC
- Vizitiul tzitzii la cai. REBREANU R. II 69. DLRLC
-
- 3. Tremura. DEX '09 DEX '98sinonime: tremura
- Ai tzatzai (cuiva) inima (sau familiar fundul) = ai fi foarte frica a tremura de frica. DEX '09 DEX '98
- Un narod slab la minte... demi tzitziie inima in tot ceasul sa nu dea foc la casa. C. PETRESCU R. DR. 21. DLRLC
- Pindea chipul magistratului shii tzitziia inima in el de teama sa nul auda. POPA V. 190. DLRLC
- Ramase nedumerit uitinduse la birjarul de pe capra caruia i tzitziia inima de frica. D. ZAMFIRESCU R. 85. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09