ȘOC, șocuri, s. n. 1. Ciocnire, izbire bruscă și violentă între două corpuri. ◊ Loc. adj. De șoc = (despre unități militare) care are de îndeplinit o misiune grea în lupta ofensivă. ♦ Șoc termic = procedeu tehnologic în procesul de fabricație a unor vase de laborator, a unor produse etc., care constă în răcirea bruscă a pieselor. 2. Tulburare generală, bruscă și violentă, a funcțiilor organismului (provocată de o cauză exterioară variată), care se manifestă printr-un dezechilibru fizic și psihic; ictus. ♦ Spec. Formă particulară de dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocată de o emoție violentă. – Din fr. choc.

șoc² sn [At: (a. 1778) IORGA, S. D. XII, 97 / V: (înv) șog, (reg) șuc / Pl: ~uri / E: ger Schock] 1 (Trs; Mun; înv) Cantitate de 60 de obiecte de același fel care formau un tot. 2 (Olt; îf șuc) Grup de (20-60 de) oi.

șoc¹ sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~uri / E: fr choc] 1 Ciocnire bruscă și violentă între două corpuri. 2 (Fiz; îs) Undă de ~ Undă caracterizată printr-o variație bruscă a vitezei, a presiunii, a greutății specifice și a temperaturii, datorită vitezei mai mici de propagare a variațiilor de presiune care apar în fluid. 3 (Teh; îs) ~ termic Procedeu tehnologic în procesul de fabricație a unor vase de laborator, a unor produse refractare etc., care constă în răcirea bruscă a pieselor. 4 (D. unități militare; îla) De ~ Care are de îndeplinit o misiune importantă și dificilă în lupta ofensivă. 5 (Fzl; adesea urmat de determinări care indică felul) Tulburare generală, bruscă și violentă a funcțiilor organismului (provocată de o cauză exterioară variată), care se manifestă printr-un dezechilibru fizic și psihic Si: ictus. 6 (Spc; șîs – nervos) Dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică. 7 (Fig) Impresie puternică, violentă. 8 (îs) Tratament de ~ Metodă terapeutică constând în crearea unei perturbații bruște bolnavului.

ȘOC, șocuri, s. n. 1. Ciocnire, izbire bruscă și violentă între două corpuri. ◊ Loc. adj. De șoc = (despre unități militare) destinat să îndeplinească o misiune grea în lupta ofensivă. ♦ Șoc termic = procedeu tehnologic în procesul de fabricație a unor vase de laborator, a unor produse etc., care constă în răcirea bruscă a pieselor. 2. Tulburare generală, bruscă și violentă, a funcțiilor organismului (provocată de o cauză exterioară variată), care se manifestă printr-un dezechilibru fizic și psihic; ictus. ♦ Spec. Formă particulară de dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocată de o emoție puternică. – Din fr. choc.

ȘOC, șocuri, s. n. (Franțuzism) 1. Izbire bruscă și violentă a două corpuri; ciocnire. ◊ Loc. adj. De șoc = (despre formații militare) destinat să îndeplinească o misiune grea în lupta ofensivă. 2. Tulburare generală, bruscă și violentă, a funcțiilor organismului, provocată de o cauză exterioară și manifestată printr-un dezechilibru fizic și psihic. V. comoție.

ȘOC s.n. Lovitură, ciocnire bruscă și violentă între două corpuri. ♦ Unitate de șoc = formație specializată în operații îndrăznețe asupra anumitor obiective. V. comando. 2. Tulburare gravă, bruscă și violentă a funcțiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operații chirurgicale, anestezii etc. ◊ Șoc nervos = dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică; tratament de șoc = metodă terapeutică constând din crearea unei perturbații bruște bolnavului. [< fr. choc, cf. engl. shock – a zgudui].

ȘOC s. n. 1. ciocnire bruscă și volentă între două corpuri. ♦ (tehn.) ~ termic = procedeu în procesul de fabricație a unor vase de laborator, produse refractare etc., constând în răcirea bruscă a pieselor. 2. de ~ = (despre formații militare) specializat în operații îndrăznețe asupra anumitor obiective. 3. tulburare gravă a funcțiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operații chirurgicale, anestezii etc. ♦ ~ nervos = dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică; tratament de ~ = metodă terapeutică prin crearea unei perturbații bruște bolnavului; terapie de ~ = ansamblu de măsuri drastice, hotărâte în reformele economice și social-politice, în trecerea la economia de piață. 4. emoție puternică; stres. (< fr. choc)

ȘOC¹ ~uri n. 1) Ciocnire bruscă și violentă între două corpuri în mișcare; coliziune. ◊ De ~ se spune despre grupuri de oameni, cărora le revin misiuni grele. 2) Tulburare puternică a funcțiilor organismului cauzată de acțiunea unor factori externi; ictus. ~ nervos. /<fr. choc

ȘOC² ~uri n. Dispozitiv de reglare a debitului de carburant și de aer în carburatorul unui motor cu ardere internă, folosit pentru pornirea lui la rece. /<germ. Schock

úndă de șóc sint. s. ♦ 1. (geol.) Undă seismică de mare intensitate ◊ „Unda de șoc care a avut o perioadă de aproape un minut a fost simțită de populație.” R.l. 7 III 77 p. 6. ♦ 2. (med.) Procedeu medical ◊ „Utilizând fenomenul undei de șoc, o echipă de medici din München a evitat în 450 de cazuri operația unor pacienți cu calcul renal. Echipa a pus la punct un aparat care permite pulverizarea acestora, prin procedeul amintit.” R.l. 5 V 84 p. 6 (din undă + de + șoc, după fr. onde de choc, engl. shock wave; DMN 1967; D.Tr., LTR, LGG; DEX-S)

șoc s. n., pl. șócuri

șoc s. n., pl. șócuri

șoc

ȘOC s. 1. (MED.) ictus. 2. (MED.) șoc apexian = impuls cardiac. 3. (fig.) impact. (~ul viitorului.)

ȘOC s. (MED.) 1. ictus. 2. șoc apexian = impuls cardiac.

șoc, șócuri, s.n. 1. (înv. și reg.) cantitate de șaizeci de obiecte de același fel, care formau un tot. 2. (în forma: șuc) grup de 20-60 de oi.

FRONTUL UNDEI DE ȘOC loc geometric al punctelor atinse de unda de șoc, având formă conică în cazul deplasării unui corp printr-un fluid.

ȘOC AERONAUTIC forță care ia naștere la deschiderea parașutei, fiind suportată ușor de către parașutist, parașutele fiind prevăzute cu sistem de temporizare a deschiderii, care asigură progresivitatea procesului, mai puțin la parașutele de rezervă, unde deschiderea este instantanee spațiul fiind de importanță vitală.

UNDA MACH (DE ȘOC), undă elastică generată într-un mediu fluid de o sursă a cărei viteză depășește viteza de propagare în mediul respectiv, fiind însoțită de o variație locală bruscă a parametrilor acestuia (presiune, densitate, temperatură, entropie), mărimi care prezintă variații finite pe distanțe foarte mici, de ordinul parcursului liber mediu, normale pe direcția undei. Deplasarea aeronavelor cu viteze sub și supersonice prin atmosferă, este însoțită de apariția undei Mach care provoacă o creștere puternică a rezistenței aerodinamice.