17 definiții pentru șnur
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret1 (2). 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. – Din germ. Schnur.
șnur [At: VALIAN, V. / V: (reg) șnor, znor sn / Pl: ~uri / E: ger Schnur] 1 sn Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte Si: șiret1 (1), (pop) găitan, (reg) brandemburg, ceapraz (4), firet, șinor (1). 2 sn (Mol) Șiret1 (2). 3 sn (Reg; is) ~ul apei Partea din mijloc a unui curs de apă. 4 sn (Reg; șîs ~ul șoselei) Partea din mijloc a unei șosele (1). 5 av (Pfm; îe) A merge ~ A se desfășura foarte bine. 6 av (Pfm; îae) A fi în ordine. 7 av (În jocul de popice; pe lângă verbe de mișcare) În linie dreaptă, pe mijlocul pistei. 8 sn (Șîs ~ electric) Ansamblu de fire electrice flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a aparatelor radio etc. 9 sn (Tip) Panglică îngustă la valul de lemn de scos coli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret1 (2). 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. – Din germ. Schnur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară de grosime variabilă, răsucită din două sau trei fire groase de bumbac și, de obicei, îmbrăcate în mătase colorată; șiret1 (2). Purta în ochiul stîng o sticlă de ochelari, legată cu șnur negru. CAMIL, PETRESCU, O. I 193. Adina, n-ai pierdut cumva pachetul?... Adina, vezi să nu se desfacă șnurul. C. PETRESCU, O. P. I 99. ♦ Ansamblu de fire electrice foarte flexibile, izolate între ele și strînse într-un înveliș protector, avînd diverse întrebuințări în tehnică; cordon (I 2). Să se aducă încă un bec. A fost adus cel de semnale Morse, cu șnurul lung după el. BOGZA, A. Î. 314. 2. Șiret1 (1). Dar cînd se pleacă să-și dezlege șnurul de la ghete, simte un fior prin spate. VLAHUȚĂ, O. A. III 88.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘNUR s. n. 1. sfoară răsucită din mai multe fire de bumbac, îmbrăcate în mătase colorată; șiret. 2. ~ electric = cordon electric flexibil, pentru racordarea la rețea a unor aparate mobile, lămpi portative etc. (< germ. Schnur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘNUR ~uri n. 1) Sfoară de bumbac, de lână sau de metal, folosită ca ornament la haine sau la mobilier; șiret; găitan; ceapraz. 2) reg. Bentiță îngustă de material textil, țesută tubular sau în fâșie, folosită pentru a încheia și a strânge încălțămintea, unele haine etc.; șiret. 3) Conductor electric flexibil, întrebuințat pentru a racorda diferite aparate la rețeaua de curent. /<germ. Schnur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șnur n. găitan. [Nemț. SCHNUR].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șnur n., pl. urĭ (rut. šnur, pol. sznur, d. germ. schnur). Găitan, șiret de legat ghetele ș. a. Șnuru șoseleĭ, șleau, șleahu (Munt. vest. CL. 1910, 8, 898). – În Trans. șinor, n., pl. oare (d. ung. sinor, zsinór, din germ. schnur). Și șinúră, pl. ĭ (Maram.). V. tîrsînă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șinór, V. șnur.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șnur s. n., pl. șnúruri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șnur s. n., pl. șnúruri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șnur
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘNUR s. 1. șiret, (reg.) șinor. (~ la un obiect de îmbrăcăminte.) 2. cordon. (~ electric.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘNUR s. 1. șiret, (reg.) șinor. (~ la un obiect de îmbrăcăminte.) 2. cordon. (~ electric.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șnur (-ruri), s. n. – Cordon, laț, bantă. Germ. Schnur (Borcea 209), cf. pol. sznur, rus. snur (Cihac, II, 390). – Der. șnurui, vb. (a împodobi cu galoane, cu șnururi; a coase, a forma registre cu hîrtiile destinate arhivei). Este dubletul lui șinor (var. șînor), s. n. (Trans., Olt., cordon, galon), din germ. prin intermediul mag. sinúr (Diez, Gramm., I, 281; Gáldi, Dict., 158); der. înșinora, vb. (Trans., a galona).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
șnur, șnururi s. n. monokini, chilot de baie de damă confecționat cu economie de material.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
femeie șnur, fără țâțe, fără cur expr. (vulg., glum.) femeie exagerat de slabă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șnur, șnururisubstantiv neutru
- 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret (2.). DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Purta în ochiul stîng o sticlă de ochelari, legată cu șnur negru. CAMIL, PETRESCU, O. I 193. DLRLC
- Adina, n-ai pierdut cumva pachetul?... Adina, vezi să nu se desfacă șnurul. C. PETRESCU, O. P. I 99. DLRLC
- Dar cînd se pleacă să-și dezlege șnurul de la ghete, simte un fior prin spate. VLAHUȚĂ, O. A. III 88. DLRLC
-
- 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: cordon
- Să se aducă încă un bec. A fost adus cel de semnale Morse, cu șnurul lung după el. BOGZA, A. Î. 314. DLRLC
-
etimologie:
- Schnur DEX '09 DEX '98 MDN '00