opțiuni
  • info

18 definiții pentru șiștar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘIȘTÁR, șiștare, s. n. Vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Var.: (reg.) șistár s. n.] – Din sl. šestarŭ.

ȘIȘTÁR, șiștare, s. n. Vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Var.: (reg.) șistár s. n.] – Din sl. šestarŭ.

șiștar1 sn [At: KLEIN, D. 425 / V: (reg) ciuș~, git~, jit~, siș~, suș~, șăș~, șist~, șit~ (Pl: ~uri), șoș~, șt~, șust~, șuș~ (Pl: ~uri), șușter / Pl: ~e / E: ns cf slv шестаръ] (Reg) 1 Vas de lemn sau de metal (cu toartă), de obicei cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales la muls Si: (reg) doniță (1). 2 (Rar) Cantitatea de lichid conținută într-un șiștar1 (1).

șiștar2 sn [At: I. IONESCU, M. 712 / Pl: ~e / E: srb šestar „compas”] (Ban; Olt) Unealtă asemănătoare cu compasul, folosită în rotărie Si: (reg) șișteală2 (1), șiștoare1.

ȘIȘTÁR, șiștare, s. n. Vas cu toartă cu gura mai largă decît baza, făcut din doage de lemn sau din metal și folosit pentru muls laptele ori pentru scurs zerul din caș. V. doniță, găleată. Laptele țîșnea aburind cald în șiștar. Femeia vorbea singură cu vita. C. PETRESCU, Î. II 160. Irina intră în casă cu ochii în pămînt, ținînd în mînă un șiștar cu lapte. BUJOR, S. 85. Ilinca trase șiștarul de sub ugerul vacii, îl puse deoparte și... alergă bucuroasă înaintea mă-sii. VLAHUȚĂ, O. A. II 51. – Variante: șuștár (SEVASTOS, N. 290), șistár (DELAVRANCEA, A. 106) s. n.

ȘIȘTÁR ~e n. 1) Vas (din doage) cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui; doniță. 2) Conținutul unui astfel de vas. /cf. sl. šestaru

șiștar n. găleată de muls oile. [Slav. SESTARŬ (din lat. SEXTARIUS)].

șiștár, șuștár și șitár n., pl. e (vsl. šestarŭ, d. lat. sextarius, a șesea parte din congius, o măsură p. lichide). Doniță de muls orĭ de strîns zeru scurs din caș.

ȘISTÁR s. n. v. șiștar.

ȘISTÁR s. n. v. șiștar.

ȘUȘTÁR s. n. v. șiștar.

șuștar n. V. șiștar.

șuștár, V. șiștar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șiștár s. n., pl. șiștáre

șiștár s. n., pl. șiștáre

șiștar, -re.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘIȘTÁR s. (reg.) bărbânță, (Transilv. și Ban.) cart, (prin Ban.) secter, (Transilv., Maram. și Mold.) toc.

ȘIȘTAR s. (reg.) bărbînță, (Transilv. și Ban.) cart, (prin Ban.) secter, (Transilv., Maram. și Mold.) toc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șiștár (-re), s. n. – Căldare, vas pentru muls. – Var. Trans. șuștar. Lat. sextarius, prin intermediul sl. šestarŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 398; Conev; Tiktin; cf. REW 7887).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șiștár, șiștáre, s.n. (reg.) unealtă asemănătoare cu compasul, folosită în rotărie; șișteală, șistoare.

Intrare: șiștar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiștar
  • șiștarul
  • șiștaru‑
plural
  • șiștare
  • șiștarele
genitiv-dativ singular
  • șiștar
  • șiștarului
plural
  • șiștare
  • șiștarelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șistar
  • șistarul
  • șistaru‑
plural
  • șistare
  • șistarele
genitiv-dativ singular
  • șistar
  • șistarului
plural
  • șistare
  • șistarelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuștar
  • șuștarul
  • șuștaru‑
plural
  • șuștare
  • șuștarele
genitiv-dativ singular
  • șuștar
  • șuștarului
plural
  • șuștare
  • șuștarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șiștar, șiștaresubstantiv neutru

  • 1. Vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: șiștărel
    • format_quote Laptele țîșnea aburind cald în șiștar. Femeia vorbea singură cu vita. C. PETRESCU, Î. II 160. DLRLC
    • format_quote Irina intră în casă cu ochii în pămînt, ținînd în mînă un șiștar cu lapte. BUJOR, S. 85. DLRLC
    • format_quote Ilinca trase șiștarul de sub ugerul vacii, îl puse deoparte și... alergă bucuroasă înaintea mă-sii. VLAHUȚĂ, O. A. II 51. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.