țârâitură sf [At: LUNGIANU, CL. 133 / V: (reg) ~rii~ / Pl: ~ri / E: țârâi¹ + -itură] 1 Zgomot caracteristic produs de picurii de ploaie care cad în continuu Si: țârâială (10). 2 Sunet specific scos de unele insecte Si: sfârâitură, țâțâitură (1). 3 Sunet emis de un instrument muzical cu coarde Si: țârâială (9), țârâire (9), țârâit¹ (9). 4 Numele unui dans popular.