2 intrări
10 definiții
Explicative DEX
șuiat, ~ă [At: CIHAC II, 396 / V: (reg) și~ sf, a / Pl: ~ați, ~e / E: ns cf șui8] (Reg) 1 sf Șui8 (3). 2 a (D. oi sau d. vite) Care are la ureche un șui8 (3). 3 a (îf șiat) Tăiat pieziș.
șuĭát, -ă adj. (cp. cu nsl. šujati, a slăbi, a stoarce de putere). Vest. Care are șuĭetură: preducea la urechea stîngă și crestătură șuĭată la dreapta.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șuia2 vt [At: ARH. FOLK. V, 151 / V: (reg) șoi / Pzi: ~iez / E: mg sújt] (Mol; Trs) A împinge cu violență Si: a izbi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuia1 vr [At: JIPESCU, O. 67 / Pzi: ~iez / E: șui8] (Mun; d. oameni) A slăbi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUIÁ, șuiez, vb. I. Refl. (Despre ființe) A deveni subțire, a slăbi; a se jigări. De trai rău... te-ai supțirat, te-ai șuiat, te-ai încovrigat. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUIÁ, șuiez, vb. I. Refl. (Reg.; despre ființe) A se subția, a slăbi; a se jigări. – Din șui2.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
șuĭéz (mă) v. refl. (d. șuĭ 3). Vest. Mă supțiez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
șuiát, -ă, adj., s.f. (reg.) 1. (adj.; despre oi și vite) care are la ureche un semn de recunoaștere. 2. (adj.; în forma: șiat) tăiat pieziș. 3. (s.f.) semn făcut la urechea oilor sau a vitelor, prin tăierea unei șuvițe subțiri.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuiá1, șuiéz, vb. I refl. (reg.; despre oameni) a slăbi, a se sfriji.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuiá2, șuiéz, vb. I refl. (reg.) a îndepărta, a împinge cu violență.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (V213) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
șuia, șuiez
- 1. (Despre ființe) A deveni subțire; a se jigări. DLRLC DLRMsinonime: slăbi
- De trai rău... te-ai supțirat, te-ai șuiat, te-ai încovrigat. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- șui (1.) DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.