șógor, șogori, s.m. – (reg.) 1. Cumnat; rudă prin alianță. 2. Termen de adresare între bărbați (în glumă): „Eu cu câți mă întâlnesc, / Ei tăți șogor mă numesc” (Memoria, 2001: 99). Termen specific subdialectului crișean (Tratat, 1984: 285). – Din magh. sógor „cumnat” (Scriban, DEX, MDA); cf. germ. Schwager „cumnat” (Țurcanu, 2005).