înținare sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: înțina] (Reg) 1 Așezare a unui lucru așa încât abia să se țină drept. 2 Sprijinire slabă. 3 Tăiere a unui copac astfel încât să mai atârne ușor de trunchi. 4 Lăsare a ușii întredeschisă. 5 Păstrare a poziției verticale cu mare greutate. 6-7 (Reparare sau) construire a ceva nu prea solid. 8 Fălire. 9 Încăpățânare.