ZOBÍ zobesc vb. IV. Tranz. A farima a zdrobi a strivi. Da noaptea tatal pindise la pod cind shtia k are drum spre catun. il zobisen picioare. STANCU D. 189. ◊ Refl. De atita umblet se zobise zapada shi se facuse pulbere groasa fumurie. CAMIL PETRESCU O. I 500. ◊ Expr. A fi bit de oboseala = a fi frint doborit de oboseala. Doarme... E zobit de oboseala. DELAVRANCEA A. 125.