ZÍMBRE s. f. pl. Boala de care sufera caii shi care se manifesta prin inflamarea gingiilor shi prin ulceratzii pe cerul gurii. ◊ Expr. (Despre oameni) A face zimbre = a dori ceva foarte mult a rivni a jindui dupa ceva. Faceai zimbre seara cu altzi copii; vazindui cum rup din mamaliga cit o roata de car. PAS Z. I 13. Nu li se parea cuviincios sa se uite in gura omului cind maninca nici sa creada k fac zimbre ashteptind sa fie poftitzi la masa. CAMIL PETRESCU O. II 194. Varianta: zímbre (CREANGA P. 116) s. f. pl.