ZGIRCÉNIE zgircenii s. f. Insushirea de a fi zgircit; avaritzie calicie. A fost socotit printre oamenii cei mai bogatzi. Zgircenia lui a ramas proverbiala. REBREANU R. I 54. Era foarte iubitor de aur imparatul acela shi sempinzise pominan lume despre grozava lui zgircenie. VLAHUTZA O. A. I 217. ◊ Fig. Astfel vedem fiarele cele mai rele supuse la o lege ce reguleaza cu mare zgircenie reproductzia lor. BOLINTINEANU O. 414.