ZGINDARÍ zgindaresc shi (rar) zgindar vb. IV. Tranz. 1. A rascoli a scormoni (mai ales cenusha carbunii focul). Priveshte in pamint shi tot zgindareshte tzerna cu virful bocancului. CAMILAR N. I 375. Zgindarea cu ciomagul carbunii potolitzi. La TDRG. ♦ Fig. A atinge a intzepa a imboldi. Noua nu ne dai un paharel vere? se lingushi Holbea zgindarindul cu arcushul. REBREANU I. 21. 2. Fig. A atzitza a intarita a irita a sicii. Oamenilor tot le place sal zgindare k nui sta gura shii bun shi acum de shotii. CAMIL PETRESCU O. II 283. Numai cucoana e de vina domnule prefect k venit aci peste noi sa ne zgindare necazurile! REBREANU R. II 95. Zgindarit amarnic de conshtiintza procurorul sa hotarit sa reia firul cercetarilor cu lotul pe alta cale. POPA V. 94. ◊ Refl. pas. Au cerut sai mai deie zicind k cu farmatura asta de carne numai i sau zgindarit foamea. SBIERA P. 83. 3. A ricii a scociori o rana o buba etc. Cind unuia nu i se inchide rana e luat la ochi: nu cumva shio zgindareshte singur cu un cui cuo surcea k sa nu se duca pe front ori la corvoada? PAS Z. III 251. Ce tot itzi zgindareshti buba shi no lashi sa se usuce? PAMFILE la CADE. 4. A rade ushor pe deasupra; a zgiria. Zgindareshte... oleaca de tencuiala de pe parete. MARIAN la CADE. 5. A atinge ushor coardele unui instrument muzical pentru a scoate tonuri; a cinta. A innebunit shi cobza shi Ciupitul careo stringe in bratze shio zgindari. STANCU D. 76. Lautarul care zgindara tzambalul cinta. id. ib. 181.