zgindari vb. IV. tr. 1 (compl. indica rani bube etc.) A irita rupind scarpinind riciind. ♦ Fig. A rascoli a readuce in memorie lucruri triste. Se simtzeau cu totzii indemnatzi sa zgindare asemenea amintiri scumpe sufletului fiecaruia (GALAN). 2 (compl. indica focul carbunii jarul etc) A mishca (cu un instrument) pentru a face sa se invioreze sa arda mai bine; a rascoli. Zgindare cenusha absent (K. PETR.). 3 Fig. A aduce intro stare de enervare; a atzitza a intarita a sicii. Mie cemi zgindarea curiozitatea era altceva tocmai ce scapase tuturor celorlaltzi din vedere (M. I. CAR.). 4 (compl. indica coardele unor instrumente muzicale) A face sa vibreze (nearmonios). ♦ Ext. A cinta (prost) la un instrument cu coarde. • prez.ind. esc. /etimol. nec.