ZDRÚNCIN s. n. 1. Faptul de a se zdruncina; clatinare zdruncinatura zdruncinare. Duduca Balasha... nu simtzea decit zdruncinul calului ce o salta cu necontenire pe sha. GANE la TDRG. 2. Fig. Tulburare zbucium; zguduire. Este semn de razboi intre riga leshilor shi spurcatul Mehmetsidian... Mare zdruncin va fi deci pentru creshtinatate. SADOVEANU F. J. 96. SHia crezut rostul sfirshit viatza incheiata shi traiul prea temeinic hotarit k sa mai sufere de zdruncin ori de plins. POPA V. 288. Daduse doua falimente dar nu asha de mari dupa cum se zicea: tot sai fi ramas... din atita zdruncin zece mii de lire turceshti. VLAHUTZA O. A. III 66. Tot asha mergind ei... cu mare greutate shi zdruncin au trecut peste nenumarate tzari shi mari. CREANGA P. 94. Varianta: zdrúncen (CREANGA A. 107) s. n.