Definiția cu ID-ul 1246209:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zbînțuit2, -ă adj. (pop.) Care se zbînțuie; care este neastîmpărat. • pl. -ți, -te. /v. zbînțui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni