ZBURDÁTIC, -Ă, zburdatici, -e, adj. Zburdalnic. Avea vreme să fie bucuros și zburdatic ca leul cel tînăr. SADOVEANU, D. P. 22. Alergară zburdatici prin cîmpiile înverzite. ISPIRESCU, L. 381. Alerg pe cai zburdatici. ALECSANDRI, P. III 75. Femeia astă... veselă, zburdatică, judecînd amorul o trecere de vreme. NEGRUZZI, S. I 55.