ZBIRLÍ zbirlesc vb. IV. (SHi in forma zburli) 1. Refl. (Despre parul oamenilor shi al animalelor sau despre penele pasarilor) A se intoarce in raspar a fi in neorinduiala a se ciufuli; a se ridica (sau a da impresia k se ridica) in sus (in momente de spaima sau de minie). Mustatza roshie a lui jupin Nastase se zbirii shi se gramadi sub nasul ascutzit. SADOVEANU O. I 286. Plumbul sau patrunse gura ursului shi se infipse intrun fag. Acesta turba perii sai se zburlira shi facura o roata imprejurul capului. BOLINTINEANU O. 331. SHi de cemi vedea Parui se zbirlea. TEODORESCU P. P. 423. ◊ Fig. Un salcim privi spre munte Mindru k o flamura. Solzii frunzelor marunte Sau zburlit peo ramura. TOPIRCEANU P. 150. ◊ Tranz. Mugurii ascunshi ai cornitzelor i incucuiasera creshtetul in partzi zburlindui parul scurt shi moale. MIHALE O. 504. [Pupaza] zbirlindushi creasta striga triumfatoare... BRATESCUVOINESHTI F. 46. Vulturoaica... ishi zburli penele de pe dinsa shi puse gind rau copilului. ISPIRESCU E. 390. Bate copita de pamint Zburleshte coama salta in laturi se izbeshte. ALECSANDRI P. III 287. Fig. [Vintul] invaluia shi framinta copacii zbirlea acoperishurile de paie ale caselor. SADOVEANU O. VI 513. Tranz. fact. Auzi in departare tzipete groaznice care zbirlea in cap parul omului celui mai viteaz. POPESCU B. I 55. Nu putetzi discoperi ceva care sami infierbinte singele... sami zburleasca chica in virful capului? ALECSANDRI T. 567. 2. Tranz. A face sa se incretzeasca fatza unei ape. [Vintoasa] zburlea in cretzuri marunte unda subtziata a apei. C. PETRESCU A. R. 6. O suflare racoroasa zbirlea fatza apii. ODOBESCU S. I 141. 3. Refl. Fig. (Despre fiintze) A se supara a se minia a se zborshi. Notarul e om deprins sa se minie sa se zbirleasca shi sa bata din picior. SADOVEANU la TDRG. Cind sa zburlit odata voda Sturza au shi umplut cimpii k potirnichile. C. PETRESCU A. R. 24. Nai sa te zbirleshti banuind k in vorbele mele joaca ursul prin vecini. ODOBESCU S. III 158. ◊ Expr. A se zbirli la cineva = a se repezi (cu vorba) la cineva a se rasti la cineva. ♦ A se indirji. De cite ori nenorocul teo azvirli mai jos tu sa te zbirleshti shi sa te ridici tot mai sus. MACEDONSKI O. III 35. ♦ (Despre vreme) A se arata neprielnica dushmanoasa (cu vint frig zapada); a se strica. Cum a facut nevasta lui Lipan calea intoarsa vremea sa zbirlit. Sa rasucit vintul shi a prins a bate de catra miezul noptzii. SADOVEANU B. 161. Vremea sa zburlit pretimpuriu cu spic de zapada in ploaie C. PETRESCU R. DR. 47. Varianta: zburlí vb. IV.