Definitzia cu ID-ul 938874:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ZBICÍ2 zbicesc vb. IV. Refl. A se usca (la suprafatza); a se zvinta. Raspunde omule daca se gaseshte aicea foc sa ne incalzim shi sa ne zbicim de ploaie. SADOVEANU Z. C. 193. Plouase binishor azinoapte dar in cursul zilei a fost putzin soare incit pamintul sa zbicit. REBREANU R. I 92. Pe fatza lui Radu erau crestaturi k de cutzit pe undel plesnise pielea de cravasha shi singele deabia se zbicise. VLAHUTZA O. A. III 55. ◊ Refl. impers. Daca nu mai ploua daca miine iese soarele incepe a intra apa in glod shapai incepe a se zbici. DEMETRIUS V. 133. De vreo citeva zile sendreptase vremea; se zbicise bine. CARAGIALE S. N. 136. ◊ Tranz. Soarele toamnei cu puteri putzine a zbicit pamintul. STANCU D. 53. Era o urma cotita de cara... mlashtina hleioasa in vremea ploilor. Apa cerului o patrundea in scurt vintul shi soarele o zbiceau cu grabire. SADOVEANU Z. C. 70.