ZAIAFÉT zaiafeturi s. n. (Turcism) Petrecere (cu mincare bautura shi lautari); chef ospatz. Hai la Alvitza acasa! O sa fie zaiafet mare. STANCU D. 170. O alta trasura se opreshte peste drum. «Aha shiau adus mosafiri. Au zaiafet» shia spus tzatza Niculina foarte mirata. PAS Z. I 88. Trei zile shi trei noptzi da rindul fu veselie shi zaiafet in tot cuprinsul imparatziei de bucurie k scapat de zmeu. POPESCU B. II 80. Porunci numaidecit sa se intinda mese sa ospateze pe turcul ciorbagiu. Ce mai zaiafet ce mai chiloman... ce mai cintece. SHEZ. XII 38. Variante: zaifét (M. I. CARAGIALE C. 24 G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. I 111 ALECSANDRI T. I 310) ziafét (CARAGIALE P. 83 GHICA S. A. 58 ALECSANDRI T. 1248) s. n.