ZACATOÁRE zacatori s. f. 1. Vas mare cu doage in care se pastreaza vinul sau rachiul shi care se umple mereu din alte butoaie; cada. Cu vinul stam cit se poate de prost. k la o zacatoare au plesnit doua cercuri shi pina sa bag da seama sau scurs peste o suta de vedre. STANOIU C. I. 85. ♦ Vas mare cu gura larga ingropat in pamint in care se aduna shi se strivesc strugurii pentru a fi lasatzi sa fiarba. 2. Vas mare de lemn captushit cu tinichea in care se pun la dospit pieile pentru tabacit. Lucratorii... forfotesc k intrun viermar tragind cu cleshti uriashi de fier din zacatorile ingropate in pamint talpa pregatita. ARDELEANU D. 10. ♦ Vas in care se depoziteaza provizoriu peshtele la cherhana. 3. Piatra de jos a morii (care e fixa shi deasupra careia se roteshte alergatoarea). Pietrile de moara.... se platesc cu 9 galbeni amindoua zacatoarea shi alergatoarea. I. IONESCU M. 562. Dar morarul meshter mare SHedea peun fiind de zacatoare. SHEZ. XIII 131. 4. Loc unde stau vitele la odihna ziua; (in special) loc la stina unde se odihnesc oile dupa mulsh; stanishte. Uiu iu mindrutza mea Auzi ce zice lumea: K te culci seara cu soare SHi te scoli in prinzu mare Ciudui ciurdan zacatoare SHi soarele pe razoare. JARNÍKBIRSEANU D. 422. Pl shi: zacatoare (I. IONESCU M. 527).