Definitzia cu ID-ul 44026:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZACATOÁRE zacatóri [shi zacatoáre] s. f. 1. Vas mare cu doage in care se pastreaza vinul sau rachiul shi care se umple mereu din alte butoaie; cada ♦ Vas mare cu gura larga ingropat in pamant in care se aduna shi se strivesc strugurii pentru a fi lasatzi sa fiarba. 2. Vas mare de lemn captushit cu tinichea in care se pun la dospit pieile pentru tabacit. ♦ Vas in care se depoziteaza provizoriu peshtele la cherhana. 3. Denumita shi piatra zacatoare = (intro moara de apa) piatra (fixa) aflata in partea inferioara a morii deasupra careia se roteshte piatra alergatoare (mobila). 4. Loc unde stau vitele la odihna ziua; (in special) Loc la stana unde se odihnesc oile dupa muls; stanishte. (din zacea) [shi DLRLC]