ZABÁVA zabave shi zabavi s. f. (Rar la pl.) 1. Intirziere incetineala taraganeala. Fata mai culegeo mina [de cireshe] K e fata de isprava Iar acum le da cu numar. Iar la numarat zabava. PAUNPINCIO P. 62. Moartea... se puse pe scaunesh shi ashtepta un ceas sa vie preotul. Dar vazind atita zabava zise gazdei: moshnege nu tziai putut cauta de suflet de un veac de cind nu team intilnit? NEGRUZZI S. I 91. Vintule dute dei spune K zabavele nus bune. TEODORESCU P. P. 320. ◊ (In personificari) Bineai venit frate Danila! Da mult ai zabovit la tirg! Apoi da baditza; mam pornit cu graba shi mam intilnit cu zabava. CREANGA P. 44. ◊ Expr. Fara (de) zabava = fara intirziere imediat indata. Tata... te rog sami dai bani de cheltuiala straie de primineala arme shi cal de calarie k sa shi pornesc fara zabava. CREANGA P. 185. Sa profitam fara zabava de invatzaturile lui Darwin. ODOBESCU S. III 123. Fara zabava eu insumi... trebuie sa smulg citeva de aceste. DRAGHICI R. 49. Fara minut zabava = in graba mare fara cea mai mica intirziere. De voie de nevoie se indupleca voda del ierta dara porunci k fara minut zabava sa plece din tzeara. ISPIRESCU M. V. 8. (Mold.) Nu (cu) zabava (vreme) sau fara zabava (vreme) = fara multa intirziere nu mult dupa aceea. Nu zabava vreme shi iata k soseshte buzduganul shuierind shi lovind in poarta shi in ushi. SBIERA P. 53. Nu zabava shi ajunge cel ramas inapoi pe sotzusau shil intreaba: fartate da unde tzii dobinda? id. ib. 269. (Familiar) Un bob zabava = imediat indata numaidecit. 2. Trecere de vreme (placuta) distractzie. In limba lor cartzi nu au shi cite au niciodata nu le cetesc neavind nici gust de cetit care este zabava cea mai desfatata shi mai folositoare ce poate avea omul. La IORGA L. I 547. Din partea mea mincareai numai o zabava bauturica mai este ce este zise Setila. CREANGA P. 258. Sa aibo masa buna prielnice zabavi. NEGRUZZI S. II 251.