VREJ vrejuri s. n. shi vreji s. m. Tulpina a unor plante agatzatoare sau tiritoare (v. curpen); p. ext. lastar. Ingenunchea fiecare linga harbuzul ochit rupindul din vrej. CAMILAR N. I 410. O fetitza... imi reamintea vrejurile spelbe shi lungi de tzelina crescute in nisip la intuneric. M. I. CARAGIALE C. 135. [Iorgovan] cu mustatzin multe partzi K vrejul de castravetzi. TEODORESCU P. P. 558. ◊ Fig. Neamul nostru nushi incolaceshte vrejii Pe tulpinele de salcii. EFTIMIU I. 17.