VOLUNTÁR A voluntari e adj. s. m. shi f. I. Adj. (Despre oameni shi manifestarile lor). 1. Care actzioneaza de bunavoie din proprie initziativa nesilit de nimeni in mod conshtient; (despre actziuni) care se face de bunavoie fara constrangere. ◊ Act voluntar = actziune savarshita de cineva in mod conshtient voit. 2. Care exprima vointza. 3. Care ishi impune vointza; autoritar. II. S. m. Persoana care cere sa fie chemata sub arme fara a avea aceasta obligatzie; p. ext. persoana care ia parte la o campanie militara din proprie initziativa sau care se ofera sa execute o misiune de lupta. ♦ Persoana care se ofera sa faca un. serviciu de bunavoie shi dezinteresat. [Var.: (II) (inv.) volintír volontír s. m.] Din fr. volontaire lat. voluntarius rus. volentir.