VOÍNTZA vointze s. f. 1. Functzie psihica caracterizata prin orientarea conshtienta a omului spre realizarea unor scopuri shi prin efortul depus pentru atingerea lor. ♦ Trasatura de caracter manifestata prin decizie ferma shi perseverentza in invingerea piedicilor greutatzilor incurcaturilor de orice fel. 2. Ceea ce hotarashte cineva; hotarare decizie voie. ♦ Invoire consimtzamant permisiune. 3. Intentzie scop tzel tzinta. 4. Dorintza pofta chef. Voi² + suf. intza.